Infrastructura este unul dintre punctele nevralgice ale localităţii Nicolae Bălcescu, deoarece finanţarea pentru proiectele de modernizare a drumurilor este o problemă. „Cu aproape toate proiectele de infrastructură suntem în aşteptare, lucru care mă nemulţumeşte. Am asfaltat două drumuri comunale, DC 32 şi DC 31 Şerbăneasa – Gâltofani, proiect finanţat prin HG 577/1997 şi semnat în anul 2009. Din păcate, de trei ani, de când avem proiectul, este realizat doar în proporţie de 96%, pentru că primii bani i-am primit abia în decembrie 2011, valoarea lui fiind de 22 de miliarde. Pe acest proiect de infrastructură s-a mers concomitent şi cu modernizarea tuturor podeţelor şi rigolelor.”, spune primarul Oprea. Localitate Nicolae Bălcescu este străbătută de două drumuri judeţene: DJ 678 A, care face legătura între Milcoiu şi Galicea şi care trece şi prin comună pe o lungime de 14 kilometri, şi drumul judeţean care porneşte din localitatea Galicea, satul Flămânda, trece Topologul şi ajunge până la statuia din Nicolae Bălcescu, pe o lungime de 16,5 kilometri.
Constantin Oprea: „Aici, în localitate, parlamentarii au făcut doar o umbră, şi aceea rară”
„Din păcate, este un drum de piatră şi pământ. Din anul 2004, de când sunt primar, am auzit numai promisiuni că şi pe acest drum ar fi necesară asfaltarea, dar a rămas la fel şi astăzi, doar cu promisiuni din partea celor de la Consiliul Judeţean Vâlcea. În opt ani, s-au asfaltat dar 800 de metri din el. Vreau să amintesc faptul că preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea a făcut stagiul meseriei aici, lucrând în localitate 14 ani şi spune că iubeşte această comună, dar numai atât: o iubeşte. Sunt dezamăgit şi aştept campania din această toamnă, pentru că aici, în localitate, parlamentarii au făcut doar o umbră, şi aceea rară.”, ameninţă Constantin Oprea. Un alt obiectiv important pentru infrastructură este proiectul de modernizare a drumurilor comunale şi a celor de interes local, proiect aflat în procedura de licitaţie şi care cuprinde trei drumuri: Corbii din Vale – 3 kilometri, Mângureni – 3 kilometri şi Pleşoiu – 1,5 kilometri, proiect finanţat tot din fondul de rulment, în total 7 kilometri de asfalt.
„Avem depus şi un alt proiect, pentru modernizarea drumurilor de acces către terenurile agricole, proiect având valoarea de un milion de euro, pe o lungime de 6 kilometri, cu finanţare din fonduri europene, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Este declarat eligibil şi se află în faza finală, de evaluare. Cu aproape toate proiectele de infrastructură suntem în aşteptare, lucru care mă nemulţumeşte. Tot în faza de depunere şi evaluare este şi proiectul pentru apărări de maluri şi corectări de torenţi, având o valoare de 1,5 milioane de euro, de asemenea, cu finanţare integrală din fonduri europene, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În anii 2005 – 2006, am avut o alunecare de teren cu strămutări de locuinţe, iar proiectul tratează în special alunecarea de teren din satul Băneşti, punctul Ariceşti, amenajarea văilor Gâltofani, care preia toţi torenţii, cu pâraiele care se scurg în acestea, Valea Hotarului şi alte văi, Valea lui Marin, Valea Bisericii, Valea Cimitirului, Valea Urlătorii, Valea lui Rădău, Pârâul Bercului, Pârâul Zăvoienilor, Pârâul lui Rădelu şi Valea Oneaţă. Se fac rigole pentru ca toate văile şi pâraiele să curgă controlate.”, a mai menţionat primarul. Acesta a mai precizat că s-au făcut lucrări de curăţare, defrişare, fertilizare şi amenajare a izlazurilor comunale. Din 124 de hectare de izlaz din comună doar pe 70 sunt finalizate lucrările, cu fonduri virate de le APIA.
Sediul Primăriei, scăpat de… copaci
Sediul Primăriei a fost primul obiectiv pe care primarul Oprea şi-a dorit să-l modernizeze. „Trebuia să le creez condiţiile necesare angajaţilor, să intrăm în normalitate, să facem o impresie bună pentru cine intră în comuna noastră, cu o altă atmosfera şi alte condiţii. Am reabilitat clădirea, care era într-un stadiu avansat al degradării: căzuse tavanul, acoperiş nu mai avea, doar o placă de ciment. În sala de şedinţe crescuse un salcâm de 18 centimetri în diametru. Proiectul de reabilitare şi modernizare a cuprins geamuri termopan, amenajarea unui grup sanitar modern, dotarea fiecărui birou cu calculatoare, absolut tot ce înseamnă normalitate. Proiectul a fost finanţat din bugetul local, cu 700 de milioane de lei vechi. Am insistat, de asemenea, pentru înfiinţarea şi funcţionarea în sediul Primăriei a unui birou zonal de servicii integrate de ocupare a forţei de muncă, proiect finanţat din fonduri europene, prin POSDRU, care a cuprins următoarele servicii: informare profesională şi mediere a muncii, consiliere profesională şi orientare în carieră, evaluarea abilităţilor şi a competenţelor profesionale şi o sesiune de cursuri gratuite de formare profesională, la care au participat aproximativ 200 de persoane din localitatea noastră, precum şi din cele învecinate. Importantă a fost şi racordarea Primăriei şi a şcolilor la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare.”.
Statuia lui Nicolae Bălcescu, vandalizată
Statuia lui Nicolae Bălcescu, devenit simbolul localităţii care-i poartă numele, a fost, din păcate, vandalizată, după ce se cheltuiseră sume importante pentru finalizarea sa. Acum, primarul Oprea îşi doreşte să realizeze o altă statuie a cunoscutului revoluţionar. „Aveam înainte pe locul statuii un spaţiu cu teren suficient, la întâlnirea mai multor drumuri, chiar la intersecţie, un loc unde veneau tot timpul cetăţenii care strângeau fier vechi şi legau caii, pentru a colecta vechituri de prin sat, un spaţiu destul de neprietenos şi deloc estetic. Am hotărât să fac acolo un parc în mijloc şi am montat un soclu pe el, unde am pus statuia marelui istoric şi revoluţionar Nicolae Bălcescu, conducătorul Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească, dar acum sunt forate supărat, pentru că această statuie a fost vandalizată, distrusă de oameni răuvoitori. Am luat legătura cu un sculptor de la Chişinău să ne facă nişte variante, cu oferte, şi sper că poate, pe parcurs, se vor găsi sponsori pentru a reface statuia.”, mai spune primarul.
Localnicii nu mai trebuie să treacă prin apă spre case
În punctul Şerbănesa, administraţia locală a amenajat o punte pietonală, pentru ca locuitorii satului să nu mai treacă apa spre case. „Niciodată, oamenii din acest sat nu au avut o punte. Treceau prin râul Topolog şi trebuia să-i scot şi pe ei la lumină. Lungimea punţii este de 70 de metri, cu o lăţime de trei metri, iar finanţarea a fost posibilă din bugetul local, obiectivul având valoare de două miliarde de lei vechi. Curând, vom demara investiţia pentru construirea podului peste râul Topolog, în punctual Comanca, având o lungime de 80 de metri şi o lăţime de 6 metri. Suntem în faza de licitaţie pe SEAP. Din anul 2004, am tot făcut demersuri pentru a prinde un proiect pentru acest obiectiv şi abia acum am reuşit, din fondul de rulment, adică tot din banii Primăriei, iar valoarea lui este de 5 miliarde de lei vechi. Este o problemă stringentă a localităţii, care necesită o rezolvare cât mai promptă. Trebuie ştiut că, la ora aceasta, mai sunt încă oameni care trec zilnic, şi iarna şi vara prin vadul râului.”, spune primarul.
Tinerii nu pot fi convinşi să se întoarcă la ţară
După ultimul recensământ făcut, localitatea Nicolae Bălcescu are numai 3860 de locuitori, deşi înainte avea 4668. Primarul Oprea este supărat pentru că nu reuşeşte să facă în aşa fel încât să îi încurajeze pe tineri să rămână în localitate. „Au plecat foarte mulţi, căutând un loc de muncă pentru un trai mai bun, dezamăgiţi din cauza faptului că în ţară s-a stabilit haosul. Politicienii de la noi au înţeles greşit această democraţie. Definiţia ei pentru dânşii este interes: sunt la putere, acum este momentul meu, aşa gândesc şi aşa au făcut toţi şi fac în continuare. Tinerii nu au ce face la ţară, nimic nu-i ajuta şi nu-i determină să se întoarcă pe cei plecaţi, nici măcar clima nu este favorabilă pentru a face agricultură, pomicultură sau pentru zootehnie. Cu toate acestea, eu doresc să se întoarcă aici şi, împreună cu ei, cu ideile lor să facem schimbări şi să ne fie bine şi-n ţara noastră.”, speră primarul. În localitate sunt 11 staţii de autobuz, pe care administraţia locală le-a modernizat, montând băncuţe de aşteptare, coşuri pentru gunoi, dar s-au refăcut şi acoperişurile. „Din anul 2004, am reuşit în proporţie de 80% să punem în posesie localnicii pe terenurile forestiere, arabile, şi am reuşit construirea de asociaţii a proprietarilor de terenuri. Dacă nu aveam de făcut aceste puneri în posesie, comuna era departe: mă ocupam de infrastructură, de canalizare, de tot ce era necesar, dar eu particip efectiv o dată pe săptămână la măsurători.”, mai afirmă Constantin Oprea.
Merele pentru elevi, dintr-o plantaţie superintensivă
La puţin timp după ce a apărut programul „laptele şi cornul” pentru şcolari, pentru a-l acoperi, am hotărât şi am stabilit ulterior cu preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, domnul Ion Cîlea, să înfiinţăm o plantaţie intensivă de măr pe o suprafaţă de un hectar, pe amplasamentul fostului CAP Stoiceni, valoarea acestui proiect fiind de 98.720 de lei. Am înfiinţat-o şi este al doilea an de când o avem, iar 2013 va fi primul an de producţie. Este o plantaţie de măr cu un soi foarte reuşit şi sperăm să avem şi producţia la care ne aşteptăm. În primul rând, folosim această plantaţie pentru copiii din localitatea noastră, iar dacă roadele vor fi bogate, producţia care va fi peste necesităţile noastre va fi valorificată.
