În privinţa fondurilor europene, primarul din Muereasca este de părere că absorbţia banilor europeni este un semn mare de întrebare, deoarece ghidurile nu sunt aplicabile. Afirmă că programele europene impun condiţii draconice, care pun beţe în roate dezvoltării localităţilor: „Nu vreau să pierd banii din buget pentru întocmirea proiectului, pentru început vom face o simulare. Important este să am proiectul pregătit, şi vom încerca identificarea altor surse de finanţare. Pentru accesarea fondurilor europene există Măsura 7.2., pentru care au mers o mare parte dintre primari. Din păcate, doar patru proiecte au fost declarate eligibile şi finanţate la nivelul judeţului Vâlcea, iar acest lucru s-a întâmplat din cauza condiţiilor severe impuse. Această problema este tot a noastră, fiindcă tot noi, românii am înfiinţat programele, iar prin hotărâre de Guvern s-au aprobat criteriile de acordare şi de eligibilitate a proiectelor. Cerinţele sunt impuse de Guvernul României, probabil să îngreuneze, sau să fie date fondurile cu dedicaţie, aşa cum se întâmplă de multe ori, când pe ultima sută de metri se aduc modificări la ghidul de aplicare. Cum a fost şi la O.G. 28, prima data au spus că până pe data de 30 octombrie trebuie depuse documentaţiile, iar acum pe data de 29 noiembrie. Cineva a constatat că cine trebuia nu s-a încadrat în termeni. Ni s-a spus să nu cerem proiecte megalomane, dar am înţeles că alţii, care probabil că au alte coloraturi, au depus proiecte cu sume exagerate. Noi avem la Ministerul Dezvoltării construirea podului, este asfaltarea a 2 kilometri de drum comunal şi ar mai fi 13 kilometri de drum judeţean şi canalizarea din vechea sesiune. Fondurile europene pot fi o şansă de modernizarea pentru România, dacă s-ar aplica în mod corect”, este de părere primarul.
Asfaltarea drumului judeţean, un proiect aşteptat în localitate
Aşezată într-un cadrul natural de o rară frumuseţe, localitatea Muereasca este centrul turismului monahal al judeţului. Prin modernizarea drumului judeţean s-ar uşura nu doar condiţiile de trai ale localnicilor, dar şi pentru turiştii care tranzitează comuna pentru a ajunge la Mănăstirea Frăsinei. Mai mulţi vizitatori ar fi atraşi în comună după modernizarea drumului judeţean 658, Muereasca – Mănăstirea Frăsinei. Proiectul a fost aprobat în vederea finanţării la Ministerul Dezvoltării: „Am depus la Ministerul Dezvoltării două proiecte care au fost aprobat spre finanţare, fiindcă ne-am dus cu proiecte pertinente, care au în total valoarea de 13 miliarde de lei. Este o valoare mică, dar, în acelaşi timp, sunt mulţumit că avem spre finanţare drumul judeţean, lucru de care sunt interesat. Investiţia se derulează prin Consiliul Judeţean. Conducerea instituţiei judeţene a fost înţelegătoare, în urma discuţiilor purtate, pentru că acest drum este un drum turistic monahal, localitatea fiind vizitată de turişti din toate colţurile ţării şi, spre bucuria noastră, proiectul a fost aprobat spre finanţare. Pot spune că există comunicare între noi şi conducerea Consiliului Judeţean, şi chiar suntem vizitaţi atunci când avem probleme concrete. Pentru podeţe, fiindcă erau strâmte, construite în urmă cu 60 de ani, aveam nevoie de acordul Consiliului Judeţean pentru lărgirea lor, acord pe care l-am obţinut fără nici o problemă”, mai declară primarul. Proiectul pentru modernizarea drumul judeţean 658, Muereasca – Mănăstirea Frăsinei are valoarea de 250 de miliarde de lei, şi în acesta vor intra spre modernizare inclusiv podurile şi podeţele, pe o lungime de 13,4 kilometri”, adaugă primarul Ion Ungureanu.
Exploatarea lemnului de pe terenurile proprii nu mai este infracţiune
Primarul Ion Ungureanu salută modificarea legii privind reglementarea tăierii lemnului de cultură, fapta de tăiere a lemnului din curtea proprie nemaifiind considerată infracţiune în Codul Silvic. Conform noii Legi, localnicii sunt lăsaţi să îşi taie fără aprobări speciale arborii de pe terenurile agricole: „Anul trecut au fost probleme mari cu furnizarea de lemne, iar acum a venit Legea 75/2017, foarte bună, care reglementează tăierea lemnului de cultură. Aşadar, acum se pot tăia la ras lemnele de pe terenul de cultură, adică fâneaţă, arabil şi păşune. Codul silvic face referire numai la terenurile împădurite, cu vegetaţie forestieră, dar terenul de cultură pe a cărui suprafaţă au fost plantate sau lăsate de către oameni anumite specii de copaci poate fi defrişat fără nici un fel de problemă, dar lemnul trebuie ţinut la locul tăierii. În momentul în care oamenii pleacă cu ele de pe teren trebuie eliberată acea foaie de transport, pe care o eliberează pădurarul şi brigadierul pe zona de acţiune. În primă fază omul trebuie să depună o cerere la primărie, noi verificăm în Registrul Agricol, se face confirmarea de proprietate, iar apoi vine brigadierul şi ridică cererile, după care, în ordinea cererilor, urmează ca proprietarul să le poată duce acasă în termen de 30 de zile. Au fost peste 400 de cereri pe raza localităţii, în prezent mai sunt aproximativ 40 de rezolvat”, declară primarul. Ion Ungureanu declară că administratorul pădurii, Ocolul Silvic Călimăneşti a aprobat masa lemnoasă care va fi tăiată din pădurea primăriei: „Noi avem şi o pădure a primăriei, pentru care se procedează la fel, şi se taie în funcţie de ce s-a aprobat, conform amenajamentului, iar pădurarul vinde lemnul la un preţ între 180 şi 290 de lei metrul cub. Mai sunt situaţii în care oamenii au păduri în proprietate unde se procedează la fel: cerere, copie a titlului de proprietate, pădurarul marchează şi, în momentul când pleacă lemnul de acolo, brigadierul dă avizul de însoţire a materialului lemnos”, a mai declarat primarul.
Izvoarele din Muereasca, ape tămăduitoare pentru numeroase afecţiuni
O bogăţie importantă pe care o are localitatea Muereasca sunt izvoarele cu ape minerale, al căror debit şi compoziţie chimică le situează în categoria izvoarelor cu o valoare deosebită, şi care ar putea duce la folosirea lor pe scară largă. Analizele de apă efectuate la cele două izvoare minerale din zona Şuta au arătat că, din punct de vedere fizico-chimic, dar şi terapeutic, specialiştii au opinat că acestea ar putea fi la fel de valoroase ca şi cele din staţiunile Călimăneşti şi Olăneşti, aflate în apropiere. Prezenţa acestor izvoare pe teritoriul comunei nu este întâmplătoare, ţinând seama de faptul că localitatea este amplasată între două renumite staţiuni balneare, Călimăneşti şi Olăneşti: „Izvoarele au debit indiferent de anotimp, iar oamenii din zonă le cunosc leacul şi merg să ia apă de acolo pentru vindecarea multor boli. Ne dorim să le captăm, pentru a le duce mai jos printr-o conductă, undeva unde accesul să fie mai uşor posibil, pentru cei care doresc să folosească apa sau pentru cei care doresc să construiască în zonă o bază de tratament. Analizele au fost făcute şi s-a ajuns la concluzia că apele sunt compatibile cu Izvorul 24 din Olăneşti. Mai este un izvor cu sulf. Localitatea este poziţionată între cele două staţiuni, deci există influenţă. Noi am încercat să forăm în zonă puţuri pentru reţeaua de apă dar, la o adâncime de 30 de metri am dat de pungi de sulf, iar apa era infestată cu sulf, nefiind potabilă. Atunci a trebuit să găsim soluţia de a ne racorda la conducta de aducţiune de la Bărădişor”, a mai spus primarul Ion Ungureanu. Apele minerale din zona Cheile Şutei au efecte terapeutice miraculoase şi sunt folosite de zeci de ani de localnici, pentru tămăduirea multor boli.
Va fi construită o punte suspendată până la izvoare
Chiar dacă la Cheile Şutei doar localnicii se bucură acum de efectele apelor minerale tămăduitoare, autorităţile locale sunt hotărâte să sprijine demararea lucrărilor în vederea creării unui drum de acces, pentru a da posibilitatea tuturor de a pătrunde mai uşor până în inima pădurii: „În această zonă s-a construit un pod nou peste pârâul Muereasca. De acolo, la o distanţă de 500 de metri este o zonă de defileu, din această cauză numindu-se şi Cheile Şutei, fiind o zonă cu diferenţă de nivel de peste 400 de metri, iar izvoarele sunt undeva de la baza albiei pârâului la o distanţă de 200 de metri mai sus. Ne dorim să creăm o cale de acces până la aceste izvoare şi ne-am gândit să construim o punte suspendată, cu sprijin în mal, pentru a înlesni posibilitatea traseului până la izvoare”, mai spune primarul Ion Ungureanu.
