În ultimii ani, comuna Slătioara a beneficiat de o administraţie preocupată de standardul de viaţă al cetăţenilor, iar proiectele implementate de Sorin Romcescu la Slătioara sunt o garanţie a succesului şi la alegerile din 6 iunie. Astfel, Sorin Romcescu are misiunea de a finaliza investiţiile începute, în primul rând pentru că este un primar iubit, şi asta s-a dovedit când, în campania din 2012, a ieşit primul în ţară, cu un procent de 97%. Slătioara este, în plus, o comună aflată într-o zona bogată din punct de vedere turistic, cu reale perspective de dezvoltare.
În opinia primarului, atragerea fondurilor europene este singura modalitate de dezvoltare a comunelor. Referitor la o parte dintre proiectele pe care a reuşit să le implementeze cu fonduri europene, proiectul integrat pe Măsura 3.2.2, în valoare de 2,5 milioane de euro reprezintă una dintre marile realizări ale primarului din Slătioara. În acest proiect au fost realizate asfaltări ale unor drumuri comunale pe o lungime de 6,2 kilometri, înfiinţarea reţelei de canalizare pe o lungime de 20,5 kilometri, extinderea celei de apă, pe o lungime de 2 kilometri, dar şi construirea căminului de bătrâni care, din păcate, nu funcţionează, plus achiziţionarea unei scene mobile, pentru organizarea de spectacole: „Dacă nu se atrag fonduri europene este cea mai mare greşeală pe care o poate face un primar. Eu am avut obiectivul acesta de la început în minte, m-am axat pe acest lucru şi asta voi face şi în continuare”, a precizat Romcescu.
Pentru căminul de bătrâni se caută soluţii
În exerciţiul bugetar 2008- 2014, multe primării au atras mai uşor fonduri europene pentru investiţii în infrastructură, canalizare şi apă, dacă se construia şi un cămin de bătrâni, în cadrul proiectului. Pare un paradox, pentru că s-au alocat sume generoase pentru construcţia acestor cămine de bătrâni care arată la fel de bine ca un hotel de trei stele şi, cu toate acestea, locaţiile stau deocamdată goale, aşteptând primii beneficiari. Inaugurat în octombrie 2012, şi căminul de bătrâni construit în comuna Slătioara, unul dintre cele mai moderne obiective sociale din comună rămâne pustiu, din lipsa fondurilor necesare funcţionalităţii. Primăria, instituţia care îl are în subordine nu a reuşit, oricât s-a zbătut până acum, să găsească surse de finanţare externe, iar toate discuţiile cu primarul localităţii duc către varianta transmiterii către Guvern a unui semnal de alarmă şi căutarea de urgenţă a unei soluţii în vederea susţinerii din partea statului pentru aceste centre. Primarul Sorin Romcescu este de părere că bugetul pe care îl are administraţia locală din Slătioara nu poate asigura fonduri pentru angajarea personalului şi acoperirea cheltuielilor de funcţionare. În căminul de la Slătioara ar putea să fie cazaţi, în condiţii moderne, 8 bătrâni din zonă: „Referitor la funcţionarea căminul de bătrâni construit cu bani europeni mă uit către Guvern. În condiţiile în care nevoile sociale la nivelul judeţului sunt la ordinea zilei, aceste cămine de bătrâni, construite cu fonduri europene stau nefolosite de ani buni zile. Am făcut eforturi şi am obţinut finanţări pentru investiţiile respective, dar aşteptăm să se ia nişte măsuri. Locaţia s-a dat în funcţiune din anul 2012 şi trebuie să facem ceva cu ea. S-au purtat multe discuţii la nivel înalt, care nu au ajuns la nici o concluzie. Primarul localităţii Roeşti a avut curajul asumării în totalitate a sustenabilităţii unui astfel de cămin de bătrâni, fiind constrâns de condiţiile impuse de Uniunea Europeană, dar este foarte greu. Şi noi am încercat, pe toate căile posibile să deschidem această locaţie, printr-un parteneriat public-privat. Am avut chiar şi contracte de voluntariat cu specialişti, medici şi asistenţi pe care, pe parcurs, puteam să îi angajăm la acea firmă, care îşi făcuse sediul social la Slătioara. Tot cu acea firmă am dorit să facem un parc fotovoltaic în acea perioadă şi se putea susţine din contractul acesta de parteneriat şi administrarea căminului. Primăria urma să asigure utilităţile, iar diferenţa avea să fie acoperită de acea asociaţie. După ce nu s-a mai realizat acel proiect, pentru finanţarea panourilor fotovoltaice din cauza certificatelor verzi, nu au mai putut să facă nici acea investiţie, şi nici să mai susţină funcţionalitatea căminului de bătrâni, pentru că, atunci, noi am fost la un pas de a deschide acest cămin. Avem clădirea dar, cu toate acestea, chiar dacă ar fi să îi dăm o altă destinaţie, nu mi-aş dori acest lucru: vrem să funcţioneze ca un cămin de bătrâni, pentru că aceasta a fost destinaţia locaţiei din stadiul de proiectare. Mai mult, în această zonă avem nevoie de un astfel de centru, dar singura modalitate ar fi să fie sprijinit de stat. Acum nu sunt de părere că a fost o gândire favorabilă atunci când s-a dat voie la accesarea fondurilor europene pentru aceste proiecte integrate, prin care puteai prinde un punctaj sigur în vederea finanţării doar dacă aveai în plan şi construirea unui cămin de bătrâni”, este de părere primarul.
Primarul speră să nu fie nevoit să schimbe destinaţia căminului de bătrâni
Pentru a primi bani de la Uniunea Europeană, primarul a inclus în proiectul european integrat construcţia unui cămin de bătrâni, asta şi pentru că în localitate sunt foarte mulţi bătrâni rămaşi singuri şi neputincioşi. Sustenabilitatea unui astfel de centru este, însă, peste puterile financiare ale oricărei administraţii locale. Mai mult, proiectele finanţate cu bani europeni sunt foarte stricte, şi obligă autorităţile locale să păstreze un anumit număr de ani destinaţia centrelor respective, astfel riscă să returneze fondurile: „Eu, ca primar, îmi doream să prind proiectul pentru apă, canalizare şi asfaltări de drumuri, dar, dacă am văzut că finanţările erau mult mai sigure atunci când aveai prins în plan şi construirea unui cămin de bătrâni, normal că am făcut treaba aceasta, şi ca mine sunt multe administraţii locale. Nu consider că a fost, totuşi, o gândire pe termen lung, şi nimeni nu şi-a pus întrebarea cum pot funcţiona aceste cămine de bătrâni care, din păcate, sunt extrem de necesare, doar că nu există o strategie de funcţionare a lor. Ce va face statul, o să ne ia banii pe care Uniunea Europeană ni i-a dat pentru aceste investiţii? În mediul rural este o scădere demografică drastică, se nasc din ce în ce mai puţini copii, iar bătrâni pe care îi avem în localitate marea majoritate sunt singuri. Consider că astfel de locaţii ar trebui să fie în fiecare localitate, în situaţia în care satele româneşti sunt îmbătrânite. Această situaţie este nedreaptă. Măcar pentru ce s-a construit deja, este bine să le putem veni în ajutor celor rămaşi singuri şi neputincioşi. Eu nu am realizat această investiţie cu scopul să-i schimb destinaţia, şi ca mine a gândit fiecare primar. Mai mult, mi-aş fi dorit chiar să măresc puţin capacitatea căminului”, a mai precizat primarul Romcescu.
Slătioara are acum un „stadion adevărat”
• Baza sportivă, un proiect de suflet al primarului
Sorin Romcescu afirmă că a reuşit să finalizeze baza sportivă din localitate, un proiect de suflet pentru el, dar o parte din efortul financiar a fost suportat de la bugetul de stat. „Am început investiţia prin O.G.7 şi am avut o primă finanţare, de patru mii de lei, cu scopul de a realiza licitaţia, dar restul investiţiei s-a finalizat din bugetul local. Bază sportivă are acum toate dotările necesare: vestiare, tribună, nocturnă, într-un cuvânt, este un stadion adevărat. Eu iubesc sportul, în general, şi în mod special fotbalul, pentru că am jucat fotbal. Există o echipă de fotbal a localităţii de care sunt mândru, pentru că toţi jucătorii sunt numai din Slătioara”, spune social-democratul.
Una dintre şcolile locale, în pericol de închidere
Din cauza lipsei elevilor, una dintre şcolile din localitate este în pericol de a fi închisă. „Avem construită o grădiniţă nouă şi mai avem o şcoală reabilitată cu fonduri prin Banca Mondială. Pot spune cu mândrie că locaţiile au toate dotările necesare la standarde europene, unde copiii noştri se pot bucura de mobilier nou, grupuri sanitare moderne, centrale proprii, igienizate şi curăţate în fiecare an. Avem o singură şcoală cu clasele I-VIII la Slătioara şi o altă şcoală din satul Milostea, cu clasele I-VIII. Cea de-a doua locaţie funcţionează la limită, asta însemnând că sunt foarte puţini copii care, din păcate, învaţă simultan în clasele I-IV. Se merge într-un ritm de scădere demografică la sate, din păcate. Slătioara are 3400 de locuitori şi şase sate: Mogeşti, Rugetu, Milostea, Goruneşti, Cumpenele şi Coasta Cerbului”, afirmă primarul Romcescu.
