•    15 kilometri de alimentare cu apă şi canalizare se vor introduce la Glăvile

Primarul Ion Ignătescu a încercat toate variantele posibile pentru ca şi în comuna Glăvile să curgă apă la robinet. Mai nou, liberalul s-a gândit la un proiect comun cu localitatea vecină, Pesceana, pentru introducerea alimentarii cu apă şi a canalizării în ambele comune. Dacă acest proiect va prinde contur, peste jumătate dintre gospodării se vor putea branşa la apă: „Acum am făcut o asociere cu Pesceana pentru un proiect comun de apă şi canalizare pe fonduri europene. Ei trebuie să foreze puţurile la Pesceana, iar eu să am pe teritoriul comunei Glăvile staţia de epurare. Din nou, trebuie să refacem documentaţia, alţi bani pe care trebuie să-i identificăm în bugetul local. Am avea noi 15 kilometri de alimentare cu apă şi canalizare şi ar mai rămâne ulterior să facem o extindere, să introducem apa şi la Olteanca.”, a afirmat primarul.

Ion Ignătescu: „Peste 80% din populaţie are fântâni în curte”

Primarul consideră că, deşi nu este o urgenţă introducerea alimentării cu apă, oamenii trebuie să aibă libertatea de a alege să se branşeze sau nu, iar administraţia locală trebuie să facă toate demersurile necesare pentru ca acest lucru să se întâmple: „Problema este alta, şi le-am spus-o tuturor: dacă pentru gunoi li se pare mult 6 lei lunar, când va fi să se alimenteze la apă o să fie foarte greu. Un proiect de introducere a alimentării cu apă ar fi mult mai uşor de implementat cu bani de la Guvern, deoarece nu ne impun un anumit număr de branşamente, dar pe fonduri europene, da. Trebuie să-ţi iei angajamentul că un anumit procent din populaţie se va racorda la alimentarea cu apă, iar la noi 80% au fântâni în curte. În mod normal, nu ar trebui să ne facem probleme că nu avem apă curentă, dar sunt câţiva localnici care mă întreabă mereu când vom avea şi noi apă? Şi mi se pare normal ca, într-o localitate civilizată, să ai apă curentă. Eu, ca primar, voi face tot posibilul să le ofer această utilitate şi apoi rămâne la latitudinea fiecăruia ce va face, dacă se va branşa sau nu.”.
În cazul în care va reuşi să implementeze un proiect cu fonduri europene, singura soluţie, în opinia primarului Ignătescu, ar fi să-i branşeze gratis pe localnicii care nu doresc să achite branşarea: „Avem exemple în comunele vecine, la Amărăşti, unde există un astfel de proiect european, care este monitorizat cel puţin cinci ani. Cum să dau 100 de miliarde înapoi, pentru câteva familii care nu s-au branşat? Mai bine le branşez cu bani din bugetul local, şi gata.”, a conchis primarul.

Majoritatea investiţiilor, realizate cu bani de la bugetul local

Deşi bugetul din colectarea taxelor şi impozitelor nu depăşeşte anual suma de două miliarde de lei vechi, primarul Ion Ignătescu a demonstrat că ştie să drămuiască banul public şi, în cei 10 ani de administraţie, a reuşit să facă investiţii cu care se poate mândri: a reabilitat cele două cămine culturale, a amenajat o bază sportivă cu teren sintetic, precum şi un târg săptămânal. Primarul se simte dezamăgit de faptul că, de-a lungul timpului, nu a fost sprijinit, deşi comuna sa este foarte întinsă: „Din bugetul local, în aceste mandate am reabilitat Căminul cultural din Olteanca, şi m-a costat peste 7 miliarde de lei vechi, dar şi pe cel de lângă primărie, am făcut baza sportivă aici, la şcoală, 8 miliarde tot din bugetul local. Pe acest ultim obiectiv aveam un proiect prins pe HG 577, dar nu am primit un leu de la Guvern. Când am ajuns eu la primărie, tot terenul era ca atunci când am terminat şcoala, acum 40 de ani, şi m-am gândit că ar fi un lucru foarte bun dacă aş putea să le fac oamenilor o bază sportivă cu vestiare şi tot ce trebuie. Din păcate, îşi bat joc de ea. Am făcut şi un târg săptămânal din bugetul local, şi nimeni nu s-a gândit să ne mai sprijine şi pe noi, care suntem o comună întinsă.”, a declarat liberalul Ignătescu.

Şase kilometri asfaltaţi din fonduri europene

Primarul Ion Ignătescu a reuşit să asfalteze, de asemenea, cu bani europeni, aproape şase kilometri de drumuri comunale. Regretă, însă, faptul că nu a reuşit să acceseze un proiect european pentru introducerea alimentării cu apă şi a canalizării la Glăvile: „Prin fonduri europene am asfaltat în 2008, pe SAPARD, în Aninoasa, circa 5,7 kilometri. Am mai avut proiecte depuse şi pentru apă, şi pentru canalizare, declarate eligibile, dar fără finanţare. Le-am mutat pe alte programe, necesitând alţi bani pentru actualizarea documentaţiei şi, cum este multă birocraţie la noi, în România, acestea sunt lucruri care mă nemulţumesc, din postura de primar.”, a declarat Ignătescu.

Porcii mistreţi distrug recoltele din Glăvile

Locuitorii comunei Glăvile sunt terorizaţi de turmele de mistreţi care le atacă gospodăriile şi culturile. Din acest motiv, 80% din pământuri sunt nelucrate. Oamenii s-au săturat să investească bani în culturi care, la sfârşitul verii, sunt aproape inexistente, iar plângerile au început să curgă către administraţia locală: „Oamenii au venit prima dată la primărie să ceară ajutor. Avem zeci de sesizări. Probleme nu sunt doar la noi, ci şi la vecinii noştri, în Amărăşti şi la Guşoeni. Cei care gestionează fondul de vânătoare din zonă spun că sunt foarte mulţi porci mistreţi, dar au autorizaţie să vâneze doar un anumit număr dintre aceştia.”, ne-a precizat primarul Ion Ignătescu. Daunele produse gospodăriilor sunt imense, iar autorităţile ignoră toate apelurile făcute de administraţia comunei. În opinia primarului, prăpădul pe care mistreţii îl fac ar putea fi evitat dacă s-ar amenaja o zonă de protecţie între păduri şi terenurile cultivate de cetăţeni.

Proprietarii, sătui de pagubele produse de mistreţi

Este uşor de observat atenţia deosebită care li se acordă mistreţilor în actul normativ, în detrimentul posesorilor de teren cultivat, care nu au posibilitatea să-şi apere culturile de invazia animalelor sălbatice: „Există o serie întreagă de demersuri şi de obligaţii ale cetăţeanului pentru un animal sălbatic, dar, la momentul autorizării pentru vânat, profitul este încasat de cel care deţine acest fond de vânătoare. Locuitorii comunei sunt îngroziţi şi sătui de câte pagube le-au făcut porcii mistreţi. Din păcate, nu ai ce să le faci, pentru că sunt protejaţi prin lege, poate chiar prea protejaţi. În ultima perioadă s-au înmulţit, devastând culturile oamenilor. Pe nimeni nu interesează siguranţa proprietăţii cetăţeanului, cu atât mai puţin a agriculturii româneşti.”, a mai spus primarul. Conform legii, proprietarii ale căror culturi sunt distruse de mistreţi pot fi despăgubiţi. Paguba este
suportată de administratorul fondului de vânătoare, dacă se constată că nu şi-a făcut datoria, de către proprietar, dacă acesta a fost neglijent şi nu şi-a păzit culturile, sau de statul român, dacă celelalte două situaţii se exclud.