Asfaltarea drumurilor, alimentarea cu apă, canalizarea, dar şi şcoli moderne sunt doar o parte dintre proiectele care au prins viaţă în comuna Amărăşti, datorită finanţărilor europene. Constantin Drăghici a confirmat, în anii de mandat, că se pot face lucruri bune în comună şi fără a sta cu mâna întinsă la Guvern sau la Consiliul Judeţean. Încă de când a ajuns primar din partea PSD, Constantin Drăghici şi-a focalizat atenţia spre accesarea fondurilor europene, conştient fiind că este singura şansă de dezvoltare a localităţii. „La noi a devenit obicei, şi asta mă bucură, faptul că nu avem nici un proiect la care am lucrat şi pe care l-am depus, care să nu fie finanţat. În opinia mea, absolut toate fondurile atrase sunt binevenite, dar atragerea banilor europeni reprezintă în adevăratul sens al cuvântului dezvoltarea unei localităţi”, a declarat social-democratul Constantin Drăghici, primarul comunei
Amărăşti.
Proiect de 2,5 milioane de euro finalizat
• Cea mai mare problemă a comunităţilor din mediul rural rămâne lipsa reţelelor de apă şi canalizarea, precum şi asfaltarea drumurilor săteşti
În acest sens, Constantin Drăghici a reuşit să implementeze un proiect la care comunele limitrofe încă mai visează şi acum, fiind unul dintre cei 11 primari care au obţinut finanţare europeană pentru un proiect de 2,5 milioane de euro. După o lungă perioadă în care cărările la Bucureşti au fost bătute săptămânal, social-democratul Constantin Drăghici a izbutit să-şi adjudece printre primele proiecte finanţate cu bani europeni din judeţul Vâlcea, pe măsura 3.2.2. Proiectul a cuprins cinci acţiuni: alimentarea cu apă şi canalizarea, asfaltarea unui drum pe o distanţă de un kilometru, construirea unei grădiniţe şi o acţiune pe latura culturală, respectiv achiziţionarea de costume populare şi instalaţii de sonorizare pentru ansamblul folcloric din localitate. „În primă fază, proiectul cuprindea numai două acţiuni: aducţiunea la reţeaua de apă şi de canalizare. În schimb, măsura de finanţare a fost
gândită de mai-marii noştri guvernanţi, cei care au negociat cu finanţatorul extern, fiind vorba despre un proiect integrat, pentru ca la fiecare acţiune să se obţină un anumit punctaj. În situaţia în care ne prezentam doar cu reţeaua de apă şi canalizare nu mai luam puncte de la drum şi nici de la centrul social sau cultural. Fiind un proiect integrat, ni se părea foarte corect să finalizăm reţeaua de apă şi canalizare în toată localitatea, şi abia apoi să ne concentrăm şi pe celelalte: asfaltări, trotuare sau alte investiţii. În prima fază aşa am făcut proiectul, dar acumulam numai 45 de puncte şi aşteptam. Cu siguranţă, nici acum nu ştiu dacă intra acest proiect la finanţare. În situaţia aceea, ne-am reorientat imediat şi am hotărât să facem reţea de alimentare cu apă şi canalizare doar pentru artera principală, pe o lungime de 14 kilometri, pe ambele părţi ale arterei principale. Am întocmit şi
proiectul unei grădiniţe, de care era nevoie, deoarece construisem deja o şcoală, iar şcolarii intraseră în casă nouă din anul 2009, dar grădiniţa urma să funcţioneze în continuare în localul vechi. Aflaţi în situaţia aceasta, am hotărât că este nevoie şi de o grădiniţă nouă, cu două grupe. Apoi am prins în proiect şi asfaltarea drumului. Dintre cei 3,4 kilometri de drum comunal nu am reuşit să cuprindem în acel proiect decât un kilometru. Am asfaltat un kilometru, dar este o asfaltare complexă, deoarece proiectul nu a cuprins numai calea de rulare, ci şi construirea de şanţuri dalate, rigole, podeţe la fiecare intrare în gospodărie, inclusiv la proprietăţi”, spune primarul Drăghici. Astfel, proiectul a acumulat destul punctaj de la proiectul propus de asfaltare, dar nu suficient în vederea finanţării, rămânând ca diferenţa de punctaj să fie atrasă, conform ghidului de finanţare, şi printr-o
latură culturală. „Noi avem aici un ansamblu folcloric, un grup vocal bărbătesc şi, pentru că mai trebuia să luăm punctaj pe latura culturală, am considerat necesar să achiziţionăm o instalaţie de sonorizare, care era o necesitate, dar şi pentru a acumula punctaj. Astfel am împuşcat doi iepuri dintr-un foc: am cumpărat instalaţii de sonorizare şi costume populare. Aşa am atins şi latura culturală şi, de la punctajul de 42 de puncte, am ridicat proiectul la 85 de puncte şi a intrat imediat la finanţare, fiind printre primele proiecte din judeţ, pentru că a obţinut un punctaj foarte mare. Nu s-a putut lua punctaj de la gradul de sărăcie, pentru că asta însemna statistică, şi nu aveai ce să faci, a explicat primarul Constantin Drăghici.
Localnicii din Palanga duceau morţii pe braţe
• Prin programul SAPARD s-a finalizat construcţia podului
În anul 2006, prin accesarea fondurilor europene, administraţia locală reuşeşte finalizarea uneia dintre cele mai mari investiţii, respectiv construcţia podului care face legătura cu centrul comunei, între cătunele Palanga Faţă şi Palanaga Dos, peste pârâul Pesceana, având o valoare finală de 250.000 de euro. În primă fază, proiectul a fost demarat cu bani de la bugetul local, dar, pe parcurs, valoarea investiţiei s-a dovedit a fi peste puterile administraţiei locale, astfel că atragerea fondurilor europene s-a dovedit a fi din nou colacul de salvare al primarului. A fost o investiţie binevenită, deoarece comunitatea care locuieşte în cătunul respectiv nu putea trece pârâul decât cu piciorul, pe o punte pietonală, iar atunci când ploua era practic imposibil de transportat ceva de pe un mal pe altul. „Era strict necesar, pentru că, înainte de a fi construit acesta pod exista acolo o punte pietonală, iar pe vreme
neprielnică, la înmormântări, se trecea cu mortul prin apă, iar când era pârâul mare oamenii se chinuiau să ia cosciugul pe braţe, pe acea punte pietonală. În acel cătun sunt peste 60 de gospodării. Am observat că fondurile pentru vechiul program au fost epuizate, iar Consiliul Judeţean nu mai putea să-i aloce finanţarea necesară, în vederea finalizării proiectului, construcţia fiind la momentul respectiv într-un stadiu redus la doar 10- 15% din procentul de realizare. Am făcut atunci o documentaţie de continuare a lucrărilor, adaptând-o conform cerinţelor de finanţare pentru fondurile SAPARD. În prezent ne mândrim cu un pod mare, unde au fost asamblate două culei, cu o pilă la mijloc, având 42 de metri deschidere, pe două benzi de circulaţie. În prima fază, proiectul a obţinut 45 de puncte. În urma rezultatului am făcut contestaţie, iar, după vizita în teren şi studierea documentelor, ne-au mai fost date
încă 15 puncte, ajungând la 60 de puncte, şi astfel a intrat la finanţare. Construcţia podului s-a finanţat foarte repede şi tot aşa s-a şi finalizat, în anul 2006. Toate procedurile legate ulterior de lucrare au mers repede, achiziţiile au decurs într-un mod firesc. Simţeam atunci că, dacă nu era să apară programul SAPARD, nu puteam să finalizăm acest pod. Acest program a venit ca o bulă de aer pentru Amărăşti, s-a realizat, iar oamenii au fost şi sunt extrem de mulţumiţi”, ne-a mai declarat Constantin Drăghici.
Primarul Amărăştiului spune că şi finanţările naţionale sunt bune
Perioada critică din ultimii ani l-a ambiţionat pe primarul social-democrat al comunei Amărăşti, Constantin Drăghici să nu stea cu mâna întinsă pe la diferite instituţii, ci să acceseze cât mai multe fonduri europene. Este adevărat că mai are obiective în derulare, inclusiv pe Ordonanţa 28, dar afirmă că banii de la Guvern vin greu, iar un proiect poate să se deruleze în felul acesta pe o perioadă de mai mulţi ani. A doua problemă pentru administraţia locală este diferenţa destul de mare dintre proiectele demarate cu bani de la stat şi proiectele din fonduri europene. În opinia primarului, statul face economi nejustificate, în vederea alocărilor de fonduri pentru proiectele care de foarte multe ori sunt extrem de importante pentru comunitate. „Cu proiectele naţionale cochetăm de mult, în schimb observăm clar diferenţa dintre proiectele cu finanţare europeană, faţă de aceste proiecte. O lucrare de asfaltare cu
finanţare europeană este prevăzută cu şanţuri dalate, cu podeţe pentru intrarea în gospodării şi la proprietăţi; în schimb, investiţiile cu bani de la stat cuprind strict calea de rulare, acostamentul şi nişte rigole, acolo unde sunt necesare. Pe aceste fonduri se încearcă să se facă mai de multe ori economie nejustificat. Sunt mult mai reuşite proiectele cu finanţare europeană, deoarece se pot prinde mai multe lucrări. La construcţia podului peste pârâul Pesceana, la cheltuieli diverse şi neprevăzute ne mai rămăseseră nişte bani şi, iniţial, am vrut să continuăm asfaltarea rampei, până la o intersecţie, pe o lungime de 300 de metri. Reprezentanţii proiectului nu au fost însă de acord, pentru că banii rămaşi trebuiau cheltuiţi tot în cadrul lucrărilor legate de construcţia podului. În situaţia aceea, am făcut o spargere la pila din zona centrală apodului. Podul se compune din cele două cule, care
sunt pe maluri, iar în partea din mijloc este o pilă, iar în amonte de pilă a fost construită o protecţie subacvatică a pilei, care astăzi este extrem de utilă. Pe fonduri naţionale nu se prevedea o astfel de lucrare, de spargere a valurilor. Este mare diferenţă între cele două finanţări, dar asta nu înseamnă că nu sunt bune şi finanţările naţionale”, a declarat social-democratul Constantin Drăghici.
Strategie de finalizare a lucrărilor începute cu bani de la stat
Cu fonduri de la stat, primarul social-democrat a reuşit sa finalizeze asfaltarea unui tronson din drumul comunal 88, în satul Mereşeşti, prins pe Ordonanţa Guvernamentală 28 pe o lungime de 2 kilometri, având o valoare de 12 miliarde de lei vechi. Potrivit primarului, pentru diferenţa de 2,4 kilometri, din totalul proiectului, de 4,4 kilometri, în prezent este repartizată de la Guvern suma de 3 miliarde de lei vechi, iar de la bugetul local vor mai fi alocaţi încă 3,1 miliarde de lei vechi, astfel încât stadiul lucrărilor să atingă procentul de 50 la sută.
„Pe fonduri naţionale avem un proiect de asfaltare pe o lungime de 4,4 kilometri. Primul tronson a fost terminat şi recepţionat. În prezent suntem în fază de achiziţii publice pentru cel de-al doilea tronson. Valoarea finală a investiţiei este de 35 de miliarde de lei vechi. Pentru acest tronson avem repartizaţi 3 miliarde de lei vechi de la Guvern. Din bugetul local vom aloca şi noi bani, deoarece am hotărât ca anul acesta să ajungem cu investiţia la un procent destul de ridicat din stadiul lucrărilor, în aşa fel încât să-i determinăm pe cei de la Guvern să ne dea bani pentru finalizarea lui. Am văzut că aceasta este politica guvernului: finanţează lucrările cu un stadiu avansat, şi este normal să fie aşa, iar cele care nu sunt începute sau nu sunt la un stadiu mai mic pot să mai aştepte. Noi, în situaţia aceasta trebuie să ajungem cu stadiul lucrărilor la 50%, astfel încât, anul viitor, să primim toţi banii, în vederea finalizării”.
