Primarul comunei Mălaia, Sergiu Bogdan, şi-a stabilit câteva obiective prioritare pe care vrea să le realizeze până la finalul acestui mandat, în vederea dezvoltării localităţii pe care o administrează. În acest sens, primarul social-democrat şi-a propus reabilitarea străzii Rudăreasa pe o lungime de 3,2 kilometri, apă şi canalizare pentru satele Sălişte şi Ciunget, extinderea reţelei de joasă tensiune în zonele intravilane, conform planului de urbanism general, dar şi finalizarea bazei sportive şi inaugurarea acesteia în vara acestui an. Continuarea lucrărilor de modernizare şi asfaltare a străzilor din satele componente ale comunei Mălaia, consolidarea şi reamenajarea talvegurilor torenţilor care străbat localitatea (Valea Grotului, Valea Satului şi Şasa) şi reabilitarea Căminului cultural Mălaia sunt, de asemenea, obiective prioritare pentru Sergiu Bogdan.
Impact real: V-a găsit pregătit ultima ordonanţă de urgenţă dată de Guvern, pentru plata arieratelor? Aţi reuşit să scăpaţi de datorii?
Sergiu Bogdan: Am primit în martie doar 4.000 de lei pentru lucrările la baza sportivă, iar acum, la ultima echilibrare de buget, ne-au fost alocate 2,75 miliarde de lei vechi. Eu nu prea am avut arierate, pentru că nu m-am întins cu lucrări pe datorie şi apoi să stau cu mâna întinsă la domnul Cîlea, să îmi dea bani. În plus, nici nu prea este legal să scoţi la licitaţie o lucrare fără să ai sursă de finanţare. Mulţi primari au făcut asfaltări şi alte lucrări anul trecut, deoarece era campanie electorală. Într-adevăr, am avut şi eu arierate vreo 4,5 miliarde de lei vechi, dar când am stins litigiul pentru podurile ale căror investiţii au început înainte să vin eu la primărie, în 2007, le-am rezolvat. Au fost executate lucrări la patru poduri şi rămăsesem datori către constructori. Două dintre ele au fost aproape gata când am preluat eu primăria, iar celelalte două s-au executat în mandatul meu, toate fiind cuprinse pe Ordonanţa 7. Am avut şi de la drumurile judeţene 300 de milioane de lei vechi datorie.
Impact real: Aţi avut un proiect depus pe Măsura 3.2.2. a POR, pentru care aţi fost chemat să daţi şi declaraţii la DNA. Ce obiective cuprindea acel proiect?
Sergiu Bogdan: Cuprindea apă şi canalizare în satul Sălişte, un after-school şi un drum între Ciunget şi Rudăreasa de 3,2 kilometri. După ce a picat acest proiect, am depus separat proiectul de drumuri pe programul de «10.000 de kilometri de judeţene şi locale», iar cel de apă şi canalizare l-am depus din nou pe fondurile de dezvoltare, dar în mandatul trecut, când era PDL la guvernare. Acum trebuie să-l reluăm, dar, până atunci, trebuie să rezolv măcar captarea la sursa care există. Investiţia ar costa 50.000 de lei şi singura şansă ar fi bugetul local. Am mai făcut o captare în anii precedenţi, care m-a dus la 80.000 de lei, dar a fost o lucrare mai complexă, care a inclus şi câteva gabioane. Trebuie să găsesc sursa de finanţare, nu putem intra în iarnă aşa. Ne dorim ca apa să fie cât de cât curată, nu neapărat potabilă.
Impact real: Care a fost motivul pentru care aţi fost cercetat de DNA?
Sergiu Bogdan: Eu am dat cu subsemnatul la DNA doar pentru că mi-am permis să accesez un proiect pe Măsura 3.2.2. şi să pierd. Cine n-ar vrea să acceseze proiecte şi să aibă utilităţi în comună? Au depus 55 sau 57 de primării, trei au accesat proiectele pe 3.2.2., iar 16 primari vâlceni suntem reclamaţi, deşi nu am înţeles de ce, nu suntem nici martori, nici învinuiţi, nu am înţeles exact pentru ce ne cheamă. Le-am dat hârtia prin care a fost declarat proiectul neeligibil. Eu am luptat să depun un proiect, nu văd pentru ce să dau cu subsemnatul. Că nu am luat banii? Proiectul prevedea introducerea reţelei de apă şi canalizare la Sălişte, drumul de la Rudăreasa şi programul after-school, doar că nu am obţinut finanţarea, în valoare de 2,5 miliarde de euro.
Impact real: Aveţi solicitări din partea oamenilor, în privinţa canalizării?
Sergiu Bogdan: Sunt, în special, din partea oamenilor care au venit să investească în comună, avem cel puţin 500 de roluri agricole pentru persoane care nu sunt de aici, sau „străinaşi”, aşa cum se spune la registrul agricol. Au cumpărat teren şi-au construit case sau pensiuni, avem în jur de 10 pensiuni.
Impact real: Spuneaţi că la Mălaia nimeni nu plăteşte apa. Cât credeţi că va mai ţine acest lucru?
Sergiu Bogdan: Aşa este, trebuie să înfiinţăm un sistem propriu de gestionare şi, practic, de aici a şi plecat ideea de a nu ne include în Asociaţia APA, faptul că s-a făcut investiţia cu bani de la bugetul local, iar noi le-o facem cadou celor de la Apavil, dar plătim împrumutul care a fost contractat pentru realizarea ei până în 2014. Poate că va fi mai bine pentru localitate să fim independenţi, pentru că banii se întorc mai uşor la noi, din taxele plătite de populaţie. Nu am făcut o analiză exactă, dar, dacă facem o situaţie în funcţie de gospodării şi de numărul de persoane, avem acoperit personalul care trebuie plătit.
Impact real: Majoritatea comunelor sunt deficitare la infrastructura rutieră. Care este situaţia în localitatea pe care o conduceţi?
Sergiu Bogdan: La capitolul acesta stăm bine, 80% dintre uliţele comunale sunt asfaltate, în afară de drumul către Ciunget care era cuprins în proiectul pe Măsura 3.2.2. Acum, cei 3,2 kilometri sunt în sarcina noastră să-i asfaltăm pe viitor, arată rău şi acum, deoarece drumul este pietruit. Noi avem proiect, dar, din câte am înţeles, anul acesta nu vor da bani pentru drumuri, sau vor da doar pentru investiţiile deja începute. Vor fi aprobate lucrări noi doar unde este strict necesar. Probabil că anul viitor vom intra şi noi la finanţare. În satul Sălişte sunt câteva probleme, în special la uliţele de dincolo de Lotru, ar trebui 700-800 de metri de asfalt, iar pe partea cu drumul, unde este păstrăvăria, ar mai fi nevoie de câteva sute de metri de asfalt. În satul Mălaia stăm cel mai bine: aproximativ 80% dintre străzi sunt asfaltate, iar acum lucrăm la trotuarul de la centru până la biserică, deoarece acolo nu aveam deloc. O parte din banii de la Consiliul Judeţean îi folosim pentru amenajarea acestui trotuar. Investiţia ne costă în jur de 70.000 de lei. Este vorba de aproape o jumătate de kilometru de trotuar făcut de la zero.
Impact real: Există posibilitatea unor asfaltări în următoarea perioadă şi din bugetul local?
Sergiu Bogdan: În fiecare an am încercat să asfaltăm câte ceva: de exemplu, dacă ne-a venit un miliard de la Consiliul Judeţean, noi am încercat să facem asfaltări de două miliarde, restul fiind suportaţi din bugetul local.
Impact real: Care stradă ar fi prioritară la asfaltare, în următoarea perioadă?
Sergiu Bogdan: Ar fi strada Rudăreasa, de 3,2 kilometri, pe care s-au construit vreo cinci pensiuni, iar drumul este neasfaltat. Este singura neasfaltată din sud, de la Ciunget. La Mălaia ar fi zona Brădetului, de vreo 400 de metri, şi la strada care duce către biserică ar mai fi vreo 500 de metri de asfaltat. Acestea ar fi cele mai importante lucrări.
Impact real: Ce i-ar mai trebui localităţii Mălaia pentru ca oamenii să fie mulţumiţi?
Sergiu Bogdan: În primul rând, trebuie rezolvată chestiunea cu apa şi canalizarea, pentru că nu este definitivată. Şi la Mălaia este apă, dar canalizarea lipseşte. Sunt două surse de apă aici, din izvoare. Ne-am gândit să facem un serviciu de apă propriu, cu alimentare proprie şi cu angajaţi, pentru că noi nu facem parte din Asociaţia APA. O altă problemă a noastră este corectarea torenţilor din Mălaia şi Ciunget. A ţinut Dumnezeu cu noi până acum, altfel nu pot să-mi explic cum am scăpat, pentru că unii trec chiar pe lângă casele oamenilor. Am făcut demersuri pentru a-i lua în domeniul public, pentru că altfel nu putem accesa fonduri pentru ei. Erau până acum în proprietatea Romsilva. Probabil că în câteva luni vom putea accesa fonduri şi pentru corectarea lor. Pe proiecte europene am pierdut partida. Pe programele de mediu şi corectarea torenţilor au fost fonduri europene, dar Romsilva, care le-a avut în administrare, nu a avut nici un interes să le acceseze. Torenţii au fost ai lor până acum. După ce le preluăm vom vedea, putem accesa fonduri europene să le reabilităm.
Impact real: Pe ce se bazează economia locală? Unde lucrează mălăienii ?
Sergiu Bogdan: Sunt mulţi care lucrează la uzină, dar mai sunt şi exploatările şi prelucrarea primară a lemnului, avem 5 – 6 firme care se ocupă cu asta. Sunt înregistrate 12 – 13 pensiuni, dar depinde ce declară fiecare, altfel plătesc impozite doar pe terenuri şi clădiri. Singura sursă care este de luat în calcul este impozitul pe terenuri şi clădiri. Avem şi 500 de străini care nu sunt din localitate şi care şi-au cumpărat terenuri, iar unii au şi construit ceva pe acestea. Obştile plătesc doar impozitul pe teren şi pe păşuni.
Impact real: Câte case sau câte zone aveţi fără curent electric?
Sergiu Bogdan: În noul PUG sunt pe partea de dincolo de lac zone fără curent, care vor apărea ca zone intravilane. La fel este zona de lângă Latoriţa, unde este acum şi o fabrică de mobilă şi nu este făcută extinderea de joasă tensiune, şi mai sunt în Ciunget alte două locaţii prinse în intravilan, unde nu este reţea. În total sunt patru zone în care nu există curent electric. Practic, nu este vorba de case care să nu aibă curent, în zonele respective sunt doar cabane sau case de vacanţă. Este vorba cam de 5 gospodarii, iar la Ciunget alte 2. Proiectul este făcut de noi din 2009 şi depus la Consiliul Judeţean, dar nu am primit finanţare. Este o femeie de 83 de ani în Ciunget care nu avea curent şi care tot venea cu lumânările la mine, la primărie, dar pentru acea femeie am reuşit să fac o extindere de vreo câteva sute de metri.
