În partea sudică a Vâlcii, pe malul stâng al Olteţului, cum cobori dinspre Făureşti spre Morunglavu istoria a aşternut dovezile unui puternic neam oltenesc, pe care hrisoavele îl amintesc pe aceste locuri încă din Paleolitic. În momentele trecutului istoric ale acestei zone, cercetările arheologice au scos la iveală faptul că aici a existat o cetate geto-dacică, inclusă în salba cetăţilor de pe Valea Olteţului. Prin urmare, valorile vin din vechime, individualizând fiecare localitatea din zona de sud a judeţului, evidenţiind originalitatea şi specificul locului. Astfel, în fiecare sat din Laloşu încă se mai poartă nealterate obiceiuri din vechime, chiar dacă acestea riscă să se piardă, încetul cu încetul. Aici, tradiţiile şi obiceiurile reprezintă cartea vie de istorie a acestui ţinut scris direct în sufletele tuturor generaţiilor. În Monografia comunei Laloşu, descoperirile arheologice şi documentele istorice atestă faptul că populaţia acestor meleaguri s-a ocupat întotdeauna de cultivarea pământului, creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului: „Comuna Laloşu a fost favorizată prin prisma faptului că, având foarte multe ateliere de tâmplărie, peste 150 de ateliere la număr, oamenii au stat acasă sau au muncit pământul, fiindcă munca pământului a rămas o obligaţie sfântă, care s-a moştenit. Aici, datinile şi obiceiurile reprezintă tezaurul locului”, spune primarul Nicu Constantin. Pe cununa de dealuri frumos rânduite pe malul stâng al râului Olteţ, comuna Laloşu este un loc pitoresc. Pământul acestui ţinut muncit cu truda palmelor bătătorite şi arse de soare atestă faptul că întreaga comunitate se trage dintr-un neam nobil, iar tezaurul istoric şi cel spiritual al localităţii este unul deosebit.

În localitate se vor crea facilităţi pentru pescuit
Laloşu este o aşezare frumoasă, care oferă vizitatorilor priveliştea unui relief în trepte unde dealurile, şesul şi lunca Olteţului se îmbină armonios. Pentru a pune în valoare localitatea, administraţia locală intenţionează să înceapă un amplu proiect de amenajare a unui iaz piscicol în scop recreativ şi sportiv. Astfel, pescarii pasionaţi din sudul judeţului ar putea avea în curând posibilitatea de a se întrece în poveşti pescăreşti la un iaz piscicol amenajat în sat. Potrivit informaţiilor oferite de primarul localităţii Laloşu, Nicu Constantin, proiectul de înfiinţare a iazului piscicol este în faza de documentaţie. În acest sens, administraţia locală va accesa fonduri de la Uniunea Europeană. Suprafaţa alocată în vederea amenajării iazului piscicol este de 23 de mii de metri. Conform proiectului, în satul Mologeşti se va popula iazul existent cu peşti, vor fi prevăzute zece căbănuţe, zece pontoane, o zonă de joacă pentru copii, dar şi o piscină. Calea de acces spre zona de agrement se va face din drumul comunal 66: „Îmi doresc realizarea acestui proiect. Ideea îmi aparţine şi a pornit de la faptul că foarte mulţi pescari din zonă obişnuiesc să arunce undiţa în lacul existent din satul Mologeşti. Mai mult, eu cred că, în acea zonă se vor crea şi câteva locuri de muncă. Localitatea este străbătută de singura apă curgătoare din zonă, Olteţul, şi acest aspect este, din nou, un mare avantaj pentru localitatea Laloşu. Lacul de aici nu seacă niciodată, şi se întinde pe o suprafaţă de 500 de metri pătraţi. Suntem la faza de proiectare şi de obţinere a avizelor. Proiectul se pliază condiţiilor impuse conform ghidului de finanţare şi pot spune, cu siguranţă, că acest proiect va fi finanţat. Acum urmăresc cu bucurie realizarea unui iaz piscicol de agrement din fonduri europene. Suntem la faza de avizare. Proiectul deja a fost făcut, am obţinut avizul de la SGA şi urmează să primim avizul şi de la Mediu”, mai spune primarul.

Nicu Constantin: „Am primit tot sprijinul necesar din partea conducerii Consiliului Judeţean şi Prefecturii”

Despre apartenenţa politică, Nicu Constantin este de părere că, dacă un primar este corect în munca pe care o face în cei patru ani, atunci apartenenţa la un partid politic nu este atât de importantă. El preferă să facă politica cetăţeanului, considerând că este cel mai bun lucru: „Sunt primarul acestei localităţii, dar înainte de această funcţie pe care o deţin de 7 ani sunt un om de omenie, şi aşa trebuie să rămân. Consider că politica partidelor trebuie făcută o lună, maxim două luni, atunci când este campania. Dacă ne rezumăm la politică, noi trebuie să facem politica cetăţeanului, şi consider că este un lucru bun. Anul acesta am beneficiat de 800 de metri de covor asfaltic, anul trecut am beneficiat de 1,2 kilometri. Drumul străbate localitatea pe o lungime de 14,5 kilometri. Prin Comuna Laloşu mai avem şi un alt drum judeţean, DJ 643, care este deja asfaltat. Fac această menţiune fiindcă în localitate avem trei puncte problematice, pentru care am primit fonduri. Unul este în punctul „ La Fântâna lui Călin” unde, cu fonduri pe situaţii de urgenţă va fi executată o lucrare de subtraversare pentru a prelua apele din amonte, de pe versanţi, iar celelalte sunt „La Fântână la Triculescu” şi „La Valea Rea”. Aceste lucrări sunt aprobate de Guvern în vederea finanţării pentru demararea lucrărilor de decolmatare, betonări, subtraversări şi turnarea unui covor asfaltic”, a punctat primarul.

Actuala administraţie a început proiectele de la zero

 Încă de la începutul primului mandat, cea mai mare parte a timpului a fost alocată pentru remedierea problemelor pe care actualul primar le-a găsit nerezolvate. Acesta a preluat o vistierie goală, o primărie extrem de îndatorată şi mai ales o totală lipsă de transparenţă în luarea deciziilor. Primarul comunei Laloşu afirmă că au fost ani foarte grei din punct de vedere financiar. Despre proiectele pe care le-am preluat de la fosta administraţie nu poate vorbi, pentru că nu a existat nici un astfel de proiect: „Când am preluat frâiele acestei localităţi la primărie nu am găsit nici un proiect întocmit. Astfel, am fost obligat să iau totul de la început, de la zero, pas cu pas, şi spun acest lucru pentru că am întâmpinat probleme în accesarea proiectelor. Pentru modernizarea drumurilor aveam nevoie de actul de proprietate din care să reiasă că drumurile sunt în administrarea primăriei. Singurul act de proprietate a fost anexa 29 din Monitorul Oficial. Ulterior am făcut toate demersurile, începând de la ridicările topografice, numerotarea poştală, apoi intabularea respectivelor uliţele şi drumuri, adică actul care atestă dreptul de proprietate.