Sunteţi aici: Pagina principală // Social

DN 67C Horezu – Craiova, peticit de peste 45 de ani

07 otesaniLocalitatea Oteşani este situată în partea centrală a judeţului, în extremitatea sudică a depresiunii Horezu, la aproximativ 10 kilometri sud de oraşul Horezu, iar singura cale de acces este drumul naţional 65C, Craiova-Horezu. Drumul este de o însemnătate deosebită atât pentru localitate, dar şi pentru dezvoltarea judeţului. De mulţi ani, acesta se află într-o stare avansată de degradare. În legătură cu acest drum, primarul localităţii Oteşani, Mircea Oprişor a insistat pe faptul că acesta reprezintă singura legătură rutieră accesibilă cetăţenilor spre oraş, aducând în atenţia noul ministrul al Transporturilor faptul că acest drum naţional este tranzitat de zeci de maşini săptămânal, indiferent de anotimp. Ţinând cont că, în ultimii 25 de ani, nici celelalte drumuri naţionale din judeţul Vâlcea nu au beneficiat de lucrări integrate de modernizare şi reabilitare, aşa cum ar fi fost normal, primarul Oprişor consideră că a venit vremea ca Ministerul Transporturilor şi, implicit, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România ar trebui să aibă un calendar de reabilitare care să cuprindă toate drumurile naţionale din Vâlcea, ţinând cont şi de priorităţi, dar şi de starea actuală a acestora şi de traficul înregistrat:

 

Şoferii din zonă îşi rup maşinile în gropile „naţionale”

 

„DN 65C este un drum care face legătura între oraşul Horezu şi Craiova, fiind administrat de Compania Naţională. Drumul arată mai bine pe raza localităţii Oteşani, comparativ cu celelalte localităţi pe care le traversează. Eu fac naveta între Oteşani şi Craiova în ultima perioadă şi de patru ori pe săptămână şi am ajuns să dărâm maşina, pentru că drumul arată ca după bombardament. Spun asta pentru că noi plătim taxe de lux pentru drumuri. Acest drum naţional, 65C nu este administrat de noi. Într-un fel, aş putea spune din fericire, pentru că nu sunt bani să-l întreţinem. Cetăţenii cunosc situaţia şi ştiu că este drum naţional, aflat în administrarea CNADNR. Din când în când se mai plombează, dar aceste peticeli sunt de proastă calitate, în sensul că nu sunt puse la acelaşi nivel cu asfaltul, iar, în timp sar şi ajungi cu maşina tot prin gropi. Aceasta este politica Companiei Naţionale de Drumuri. Acum 45 de ani s-a turnat prima dată asfaltul pe acest drum, iar, de atunci, nu s-a mai făcut nici o reparaţie. Uneori se fac acele peticeli, dar asta de ochii lumii. Nici nu am auzit că ar avea vreo strategie, în sensul unei eventuale reabilitări pentru acest drum naţional, care leagă Horezu de Craiova, şi spun asta deoarece consider că a venit vremea ca reprezentanţii Companiei Naţionale de Drumuri să aibă o strategie în vederea reabilitării tuturor drumurilor naţionale din Vâlcea, ţinând cont şi de priorităţi, dar şi de starea acestora”, declară primarul localităţii Oteşani, Mircea Oprişor.

 

Ghinionul de care este urmărit judeţul

 

După ani de discuţii sterile şi amânări neargumentate, Guvernul este în chinurile facerii autostrăzii Sibiu – Piteşti

Guvernul este obligat să înceapă lucrările la autostrada Sibiu – Piteşti, care uneşte Ardealul cu Ţara Românească, acest tronson devenind, în sfârşit, o prioritate. Zilele trecute, cele cinci variante de construire a autostrăzii au fost dezbătute în faţa autorităţilor locale, reprezentanţilor CNADR şi parlamentarilor vâlceni. Intervenţiile tuturor celor prezenţi au avut rolul de a-i convinge pe reprezentanţii CNADR că varianta cea mai bună pentru dezvoltarea judeţului Vâlcea este ca autostrada să treacă prin zona Racoviţa – Călimăneşti – Dăeşti, traseul cel mai apropiat de Râmnic. În opinia primarului localităţii Oteşani, Mircea Oprişor, aceasta ar fi varianta care avantajează atât judeţul Vâlcea, dar şi întreaga regiune Oltenia:

„Chiar dacă Oteşaniul este o zonă care nu prea are de-a face cu locul pe unde va trece autostrada, asta nu înseamnă că nu ne interesează. De aceea, consider că ar fi un lucru bun ca strada să treacă cât mai aproape de Râmnic. Reprezentanţii CNADNR au lăsat vaga impresie că dezbaterea a fost doar ca să ne bage şi pe noi în seamă, dar decizia cred că a fost luată. Este posibil, după această dezbatere, ca CNADNR să îşi facă procedurile prevăzute de lege, doar ca să aibă consultările şi dialogul bifate pe hârtie, dar să facă tot ce ştiu ei. Parlamentarii noştri au spus că autostrada ar fi fost un bun prilej de dezvoltare a întregii zone a Olteniei, prin faptul că ar putea trece la câţiva kilometri de Râmnic. După ce că judeţul Vâlcea a fost uitat de lume, construirea autostrăzii cât mai aproape ar fi un bun prilej de dezvoltare pentru întreaga regiune a Olteniei. De data aceasta, pentru prima dată, am văzut o unitate a parlamentarilor şi a tuturor partidelor politice, şi spun asta pentru că, în general, politicienii noştri nu vorbesc niciodată aceeaşi limbă. Au realizat, însă, că interesul este comun, şi abordarea este tot comună. Este foarte important să se ţină cont şi de consultările care au avut loc la Vâlcea, dar asta vom vedea”,  a mai spus primarul.

 

Infrastructura, prioritară la Oteşani

 

Pentru localnicii din Oteşani este foarte important ca, atunci când ies din curte să calce pe asfalt, doar că, la ora actuală, cetăţenii din Oteşani merg încă pe drumuri de pământ. Primarul localităţii, Mircea Oprişor, spune că drumurile locale reprezintă un impedimentul pentru localnici, dar şi o prioritate pentru administraţie în vederea accesării fondurilor europene, acestea reprezentând singura soluţie reală pentru dezvoltarea infrastructurii şi introducerea utilităţilor în localitate:

„Din păcate pentru noi, la nivelul localităţii avem două drumuri comunale prinse la finanţare cu bani de la stat, ambele având o lungime de 8 kilometri, dintre care am reuşit să asfaltăm în întregime unul, pe o lungime de 1,5 kilometri, chiar în mandatul acesta. Din celălalt drum abia am asfaltat un kilometru, din lungimea totală, de 6 kilometri, dar, din păcate, aşa cum se ştie, banii de la Guvern vin cu târâiala. În prezent avem lucrări efectuate în avans de constructor, fiind înregistrare arierate în valoare de 7 miliarde de lei. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 45 de miliarde de lei vechi. Cu toate acestea, până în prezent nu primit aproape nimic. O dată cu semnarea convenţiei s-a instituit o regulă la nivelul ministerului. Vom vedea cât se vor ţine şi de angajamentul acesta, în sensul că a apărut regula „primul venit, primul servit”. Indiferent de valoarea sau de vechimea contractului. Important este acum cine face solicitarea la minister pentru bani, are lucrări efectuate şi situaţii de lucrări transmise la Bucureşti. Noi am înregistrat arierate, le-am şi transmis documentaţia, iar acum aşteptăm. Termenele sunt foarte scurte, iar acest lucru este îmbucurător”, declară primarul.

 

Drumurile locale sunt distruse

 

De mai bine de un an şi jumătate, primarul încă mai aşteaptă alocarea fondurilor pentru refacerea infrastructurii, distrusă de viituri în vara anului 2014.

Din păcate, toate drumurile locale au fost afectate de inundaţiile de anul trecut. Nemulţumirea multor primari a constat, însă, în faptul că anul trecut au apărut două Hotărâri de Guvern, în lunile octombrie şi decembrie, prin care au fost alocaţi bani pentru situaţii de urgenţă localităţilor, după ce pârâul Luncavăţ a produs pagube însemnate, începând de la Vaideeni, o localitate aflată în amonte de localitatea Oteşani. Viitura a distrus totul în cale: drumuri, poduri, punţi. „Dintr-o punte care a fost distrusă nu am putut recupera nimic, iar un alt pod de beton a fost şi el dărâmat. Din păcate pentru aceste situaţii grave, produse pe râul Luncavăţ, toate localităţile au primit bani, numai localităţii Oteşani nu i s-a alocat un leu”, declară, dezamăgit, primarul Oteşaniului.

 

Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului a ocolit localitatea Oteşani

 

Potrivit spuselor lui Mircea Oprişor, ploile abundente din vara lui 2014 au produs un adevărat dezastru în comuna pe care o administrează, toate drumurile comunale şi mai multe podeţe fiind spulberate de ape. Privind alocarea sumelor aprobate din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat, fondurile pentru administraţiile teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii au ocolit localitatea Oteşani. Cu toate acestea, conducerea Prefecturii Vâlcea spune că toţi primarii care au depus documentaţia au primit şi banii în vederea refacerii pagubelor produse de calamităţi: „Eu am fost, cred, primul primar la domnul prefect în birou, la începutul anului 2015, cu toată documentaţia, dar am primit acelaşi răspuns, în sensul că localitatea Oteşani nu a primit bani din vina primarului. Acest răspuns, pe care l-am primit de la prefect m-a pus aproape în postura de a-mi da demisia. Sunt primar la al patrulea mandat în administraţie, am 16 ani de primărie, nu pretind că sunt Mafalda şi că le ştiu pe toate, dar ştiu cum să mă comport, din punct de vedere legal, în ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă, chiar dacă spun asta cu lipsă de modestie. Toate rapoartele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă au fost întocmite în mod real, deoarece atunci intrase panica şi în noi, pentru că aveam inclusiv oameni bolnavi, care aveau nevoie de dializă dincolo de pârâul Luncavăţ în perioada aceea, pe care i-am transportat pe braţe, prin albia răului. Nu concep să mi se spună că sunt vinovat, şi să se arate că nu ne-am făcut noi treaba, ca autoritate locală”, mai spune primarul.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.