Mircea Oprişor nu se lasă intimidat din cauza alocărilor fondurilor de la stat cu ţârâiala şi caută resurse externe de finanţare, pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a comunei. În opinia sa, investiţiile susţinute cu bani europeni reprezintă cea mai sigură sursă de finanţare:
„Nu am stat cu mâinile în sân, aşteptând că poate, într-o bună zi, vor veni şi banii pentru situaţii de urgenţă, caut surse de finanţare în continuare. Următorul pas, pentru mine, excluzând finanţările prin Ordonanţa 28, care a mers foarte greu şi foarte subiectiv sunt fondurile europene, chiar dacă şi acestea s-au lăsat mult aşteptate. Suntem la finalul anului 2015 şi abia acum au dat drumul la Măsura 7.2. pentru care mi-am pregătit toate documentele în vederea asfaltării drumurilor locale pe o lungime de 5 kilometri, în valoare de un milion de euro. Proiectele sunt pregătite, doar că este „bulibăşeală” şi pe acolo. Prima dată au anunţat că va fi o primă sesiune de depunere, apoi că urmează sesiunea a doua, după care ne-am trezit că s-au blocat site-urile. Noi avem documentaţia pregătită şi sperăm să intrăm la finanţare în sesiunea a doua”, mai afirmă primarul.
Primarul crede că era în sarcina prefectului să îşi numească un evaluator
Primarul mai susţine că textul de lege subliniază clar că autorităţile locale au datoria să întocmească Comitete Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi să ia măsurile care se cuvin, pentru prevenirea şi preîntâmpinarea calamităţilor, iar apoi să îşi facă o evaluare proprie. În situaţia în care administraţia locală nu are specialişti angajaţi la primărie pentru domeniul respectiv, se face o evaluare estimativă, ulterior intervenind obligativitatea Prefecturii pentru stabilirea evaluării corecte a pagubelor în urma calamităţilor: „În astfel de situaţii, primăria neavând evaluator, nu se poate face decât o evaluare estimativă a pagubelor produse. Atunci s-a făcut o estimare, atât cât am crezut noi, iar apoi trebuie să intervină în mod legal Prefectura. Din acest punct de vedere, legea spune că prefectul numeşte un evaluator de specialitate, care face evaluări în teritoriu, pe baza rapoartelor făcute. Degeaba a dat Comitetul Judeţean hotărâri prin care confirmă pagubele produse la Oteşani, dacă nu a venit în localitate specialistul trimis de Prefectură. Trebuia să ne facem noi evaluările cu un organ de specialitate şi apoi să ne ducem cu ele la prefectură. Atunci când am văzut că nu se întâmplă nimic din partea Prefecturii, am angajat un specialist să fac o evaluare a pagubelor, iar devizele estimative le-am transmis la Bucureşti, dar nu s-a mai întâmplat nimic. Am înţeles-o şi pe asta, în sensul că a fost o scăpare a noastră, cu ghilimele, pentru că, legal, această evaluare nu era în atribuţia noastră, ci era în sarcina prefectului să îşi numească un evaluator, un specialist care să spună cât costă valoarea pagubelor. Cu toate acestea, alte localităţi s-au descurcat chiar foarte bine, doar ei ştiu cum au făcut. Guvernul a dat banii printr-un proiect de hotărâre de Guvern făcut de Prefectura Vâlcea, pe baza documentaţiilor aduse de primari. De atunci a trecut un an jumătate, timp în care am încercat să mai cârpim o parte dintre obiectivele distruse, pentru că avem în dotare un buldoexcavator, un tractor cu remorcă şi alte utilaje, cu care ne mai putem cârpi pe plan local, în regie proprie. Trăim în continuare cu frica în sân, pentru că, în situaţia în care Luncavăţul se va umfla din nou, există riscul să avem pagube mult mai mari”, mai declară primarul.
Mircea Oprişor: „Singura soluţie sigură pentru dezvoltarea localităţilor sunt fondurile europene”
Primarul comunei Oteşani, Mircea Oprişor crede că singura soluţie pentru dezvoltarea reală a localităţilor rurale sunt fondurile europene, care abia acum au început acum să se deblocheze. „De exemplu, în zona Horezu s-a constituit o asociaţie, pentru Depresiunea Horezu, în care sunt înscrise 10 localităţi. Prin acel GAL pot spune că am terminat absorbţia fondurilor europene în proporţie de 99%. Anul trecut am demarat trei proiecte prin GAL Horezu: am dotat căminul cultural cu mobilier, am achiziţionat un sistem audio şi acustică, cu staţii de amplificare, boxe, videoproiectoare, un alt proiect a fost pentru achiziţionarea unui buldoexcavator, iar cel de al treilea proiect a cuprins asfaltarea unei uliţe în satul Ţâlea. Toate cele trei proiecte au decurs fără probleme, asta şi datorită faptului că am avut finanţare europeană. Atunci când ai bani, constructorul lucrează, iar investiţia este de calitate şi termenele din contract sunt respectate. Avem două cămine culturale în comună, pe care le-am reabilitat din bugetul local. În cadrul lor activează o formaţie de dansuri populare, numită „Mlădiţele Luncavăţului”, condusă de profesorul Ion Pănescu. Tot din fonduri europene am reuşit să achiziţionăm pentru acest ansamblu costume populare şi instrumente. Am avut realizări mărunte, ce-i drept, dar şi acestea au fost tot din bani europeni. Sperăm să speculăm toate măsurile şi toate axele care sunt acum lansate pe fonduri europene, şi pe care le putem accesa”, mai spune primarul.
