Localitatea Lungeşti este aşezată în partea de miazăzi a judeţului, pe valea pârâului Mamu şi a fost gazdă ospitalieră a domnitorilor Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu, scriitorilor Alexandru Odobescu, Ion Luca Caragiale şi istoricului Nicolae Iorga. În pământul acestei localităţi se odihneşte marele patriot Stroe Buzescu şi sute de eroi care s-au jertfit pentru apărarea pământului strămoşesc. Aici, pe valea Mamului, în „bastionul Daciei”, locuitorii şi-au păstrat cu sfinţenie limba, credinţa şi obiceiurile. În pitoreştile locuri ale văii Mamului, existenţa unor monumente istorice lăsate moştenire, unul de Mogoş Banu şi Mogoş Spătaru, refăcut ulterior de legendarii fraţii Buzeşti, generali vestiţi ai domnitorului Mihai Viteazul, iar celălalt construit de domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1696, atestă fără putinţă de tăgadă vechimea şi continuitatea acestor aşezări. Lungeşti este o aşezare veche a ţinutului românesc şi s-a integrat firesc, încă de la începuturile sale în viaţa socială şi politică a timpului. Oamenii de aici au luat parte la apărarea pământului strămoşesc, la luptele pentru unire, independenţă şi eliberare naţională. Nu se poate ca locuitorii comunei să nu fi participat, sub conducerea lui Stroe Buzescu sau să nu fi ridicat sabia pe vremea lui Constantin Brâncoveanu împotriva celor ce tulburau munca paşnică a oamenilor şi treburile ţării, după cum atestă documentele. Timpul a aşternut tăcere peste morminte, dar nu şi peste faptele lor de glorie. Aici, la confluenţa codrului cu apa şi cu pajiştea înfloritoare, oamenii au clădit aşezări trainice, au statornicit vetre de spiritualitate românească menţionate în hrisoavele şi mărturiile documentare domneşti ale voievodului Vlad –Dracula: „Pământul străvechi, udat de la răsărit până la apus de apele Mamului este încărcat de istorie şi legendă. Mărturiile arheologice descoperite aici confirmă din plin existenţa localnicilor încă din cele mai vechi timpuri. Covorul verde al pădurilor, rodul bogat al livezilor şi apele care au sfredelit pământul aşezării întregesc zestrea monumentală a Lungeştiului, iar hărnicia oamenilor şi dragostea cu care muncesc pământul au fost temelia istoriei acestui neam”, afirmă primarul din Lungeşti, Tiberiu Costea.
Mânăstirea Mamu conferă identitate comunei
Lungeştiul se mai poate lăuda cu lăcaşele de cult, de care localnicii sunt foarte ataşaţi. Mânăstirea Mamu, zidită între anii 1695-1696 de Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu se află pe Valea Mamului, în satul Stăneşti Lunca, şi reprezintă identitatea acestei comunităţi. Locaşul de cult este unic în felul său, iar biserica poartă până astăzi pictura originală, lucrată în frescă de celebrul zugrav bisericesc Pârvu Mutu. Pe locul unde este astăzi Mânăstirea Mamu, mama domnitorului Constantin Brâncoveanu, jupâneasa Stanca a construit mai întâi o bisericuţă de lemn, când soţul ei a fost ucis. Mai târziu, la 1695, însuşi domnitorul Constantin Brâncoveanu, în al şaptelea an al domniei sale, trecând prin satul Lungeşti şi vizitând bisericuţa din lemn ctitorită de mama sa a hotărât refacerea ei din temelie, de această dată din zid. Din acel moment, istoria sfântului lăcaş ne este cunoscută până astăzi.
La Mânăstirea Mamu se găsesc obiecte cu valoare artistică, istorică şi documentară, domnitorul Constantin Brâncoveanu înzestrând ctitoria cu două clopote de bronz, care vesteau victoria, biruinţa sau sfârşitul luptei, trezindu-le cetăţenilor sentimentul patriotic şi mândria naţională. Obiectiv de patrimoniu, Mânăstirea Mamu, ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu, alături de Mânăstirea Stăneşti oferă Lungeştiului titulatura de localitate de patrimoniu: „Mânăstirea Mamu, Mânăstirea Stăneşti şi Bolniţa din satul Lungeşti sunt pentru noi dovezi atestate de istorie care ne arată că pe acest tărâm au stat strămoşii noştri şi, indiferent de starea financiară, au luptat pentru libertate. Am considerat că suntem datori să păstrăm toată istoria acestor meleaguri încărcată de date şi fapte, altfel riscăm să dispărem, ca naţiune” spune primarul.
Bani de la Guvern pentru protecţia Mânăstirii Mamu
În urma inundaţiilor din 2014, din cauza debitului puternic, pârâul Mamu a pus în pericol mânăstirea cu acelaşi nume. La timpul respectiv, primarul a întocmit o situaţie de lucrări în vederea protejării lăcaşului, iar Guvernul a alocat fondurile necesare investiţiei, în valoare de 9,5 miliarde de lei vechi. Lucrările constau în construirea unui zid de sprijin pe o distanţă de 120 de metri, în vederea protejării Mânăstirii Mamu. Primarul spune că, în prezent, lucrările sunt realizate în procent de 95%. Cu toate acestea, în loc de mulţumiri, micuţele de la mânăstire au făcut plângere împotriva primarului pe motiv că investiţia ar pune într-un anumit fel în pericol stabilitatea lăcaşului de cult: „Lucrările sunt pe ultima sută de metri. Se încarcă cu piatră spartă, se taluzează, se pune pământ şi se plantează salcâmi pentru susţinere. Zidul construit va ţine câteva sute de ani. Ca mulţumire, am fost reclamat de măicuţe la vreo şase instituţii ale statului, pe motiv că prin construirea acestui zid de sprijin s-ar pune în pericol mânăstirea. Au venit de la Bucureşti specialişti, iar, în urma verificărilor, s-a constatat că lucrările de construire a zidului au fost pentru apărarea mânăstirii şi în nici un caz pentru distrugerea ei. „Este foarte bine să faci lucruri bune, dar niciodată nu mă puteam aştepta din partea măicuţelor de la Mânăstirea Mamu să fiu reclamat pentru o faptă la care am muncit, pentru care numai eu ştiu cât efort şi câte drumuri am făcut pe la Bucureşti”, a declarat primarul comunei Lungeşti.
Tiberiu Costea, reclamat de măicuţe după ce a sprijinit mânăstirea
Primarul este deranjat, pe bună dreptate de atitudinea măicuţelor: „Am învăţat că, indiferent de intenţiile pe care le ai, niciodată nu trebuie să te bagi acolo unde teritoriul nu îţi aparţine, chiar dacă intenţiile sunt bune. Însă eu nu am putut să fiu indiferent atunci când am văzut că mânăstirea era pusă în pericol din cauza apelor, a viiturilor care se adunaseră în urma potopului de la acea dată, când mai aveau puţin şi luau mânăstirea. Din poziţia pe care o am, ca reprezentant al acestei comunităţi nu am putut să stau cu mâinile în sân. Am alergat din uşă în uşă, pe la toate instituţiile, am reuşit să fiu înţeles de prefect, care a semnat documentele pentru reabilitare pe care, ulterior, Prefectura le-a trimis în regim de urgenţă la Guvern, obţinând astfel fondurile necesare. Am reuşit cu foarte mare greutate să facem această investiţie, pentru că mânăstirea nu este în administrarea primăriei. După aceea ne-am apucat de lucrare, ceea ce implică proiectare, studii geografice, responsabilitate şi multă muncă. După toate aceste demersuri, când lucrările erau în procent de peste 50% efectuate, măicuţele au găsit de cuviinţă să reclame primarul. În primul rând a fost greu să primesc gestul din partea celor care îl slujesc pe Dumnezeu, apoi faptul că reclamaţia a oprit efectiv lucrările, până când s-a finalizat cercetarea şi s-a stabilit că lucrările nu puneau în pericol stabilitatea mânăstirii, aşa cum suna reclamaţia. M-a supărat şi faptul că am fost chemat să dau cu subsemnatul, ceea ce a însemnat un timp mort, timp pe care puteam să-l dedic altor proiecte. Din acel moment pentru mine nu mai există măicuţe, nu mai există preoţi, nu mai există acei slujitori ai lui Dumnezeu, îmi pare rău să o spun. Sunt şi voi rămâne credincios ortodox şi cred doar în Dumnezeu, dar nu pot să mai fac ceva pentru biserică, în aceste condiţii. Nu poţi să tai mâna care te-a hrănit. Avem un proiect de 3 milioane de euro pentru biserica unde este îngropat Stroe Buzescu şi soţia sa, Sima şi cred că renunţ la el. Chiar dacă am muncit din scoarţă în scoarţă la documentaţie, nu-l voi mai depune. Pentru depunerea acestui proiect primăria trebuie să plătească 1,6 miliarde de lei proiectare şi execuţie”, a declarat primarul din Lungeşti, Tiberiu Costea.
