Pe valea Cernişoarei, aşezare străveche cu nume simbolic, de prinţesă, sunt aşezate opt sate voievodale: Armăşeşti, Cernişoara, Groşi, Mădulari, Modoia, Obârşia şi Sărsăreşti, care au trecut cu demnitate prin istorie. Istoria atestă că locuirea satelor de pe această valea, a Cernişoarei, are o vechime care se pierde în trecutul îndepărtat. Cernişoara, pământ vechi, cu ape strălucitoare şi codri seculari adăposteşte comori importante ale istoriei locale şi înţelepciunii locuitorilor. Coastele şi culmile acoperite de livezi, apele care sfredelesc pieptul stâncos al dealului şi covorul verde al pădurilor întregesc zestrea monumentală a Cernişoarei. Codrii Cotoşmanului, Pădurea de la Vulpi, Pădurea Lăstarii Boierului, Salcâmii lui Gogu, toate adăpostesc frunţile cărunte ale dealurilor din zonă, pline de legende şi fapte istorice, locuri în care natura respiră sălbăticie şi spune poveşti spectaculoase. Locuitorii Cernişoarei sunt oameni harnici şi pricepuţi, care au lucrat cu dăruire pământul, dându-i valori nebănuite. Rocile cristaline, calcarele, pietrişul şi zăcământul care a dat strălucire aşezării de pe valea Cernişoarei a fost „aurul negru” – cărbunele. Aici, la Armăşeşti, cărbunele se exploata în mod organizat încă de la începutul secolului al XX-lea. Despre exploatarea cărbunelui din această zonă, bătrânii satului spun că, la Jimbu şi Zguri, pământul era ars şi roşu precum cărămida, iar cărbunele din aceste locuri ardea mocnit, iar focul răbufnea din loc în loc. Cândva, aceste locuri au trepidat de forfota oamenilor îmbrăcaţi în salopete care au ridicat şcoli, au construit drumuri, au sfredelit cu ambiţie pământul pentru a scoate la suprafaţă „aurul negru”, bogăţia cea mai mare a localităţii.
„Drumul Oaselor arată ca după bombardament”
Aşa s-a născut drumul care făcea legătura între localităţile Alunu, Berbeşti, Copăceni, Cernişoara, Popeşti şi Şirineasa. Pe acest drum, cunoscut sub numele de „Drumul Oaselor” s-a transportat cărbunele pentru marii beneficiari ai momentului. Prezenţa cărbunelui pe o mare arie din această zonă istorică a deschis perspective noi pentru localnici: „Bogăţia oamenilor din Cernişoara este vrednicia lor. La noi, cândva toată lumea muncea: unii în agricultură, alţii pe platforma chimică, însă o mare parte lucrau la mina care a fost pentru noi „aur”. După Revoluţie s-a ales praful de această zonă, s-a dovedit că economia comunismului a fost un real succes. Judeţul avea o economie care duduia, o industrie puternică, produceam de toate pentru toţi, exportam peste tot în lume. Existau întreprinderi şi fabrici care produceau, aveam agricultură puternică unde toate mergeau foarte bine, dar toate acestea au dispărut după 1989 Toată lumea avea de lucru, iar şomajul era zero. Din toată investiţia şi forfota de la mină nu ne-a mai rămas nimic, doar drumul care leagă localităţile Cernişoara – Copăceni şi Berbeşti sau, cum îl numim noi, „Drumul Oaselor”, care astăzi este un drum cu şleauri de noroi, cratere şi şanţuri formate de torenţi. Şoferii din zona noastră sunt obligaţi să apeleze la o rută ocolitoare de peste 100 de kilometri. Cu toate acestea iubesc Cernişoara, îmi este dragă această aşezare sub umbra Carpaţilor româneşti, aflată într-un peisaj deosebit, unic prin frumuseţea lui specifică”, declară primarul Mihai Ionescu.
Mihai Ionescu: „Marile puteri occidentale au distrus identitatea poporului nostru”
Primarul din Cernişoara spune cu nostalgie că, pe timpul lui Ceauşescu s-au păstrat tradiţiile şi cultura cu sfinţenie, ospitalitatea şi obiceiurile poporului român de mii de ani, adică s-a păstrat aproape intactă identitatea naţională, care în prezent sunt distruse de „puterile oculte mondiale, pe care le respectăm nespus, în idioţenia noastră. Scopul acestor mari puteri este acele de a controla şi a conduce prin distrugerea libertăţii de exprimare, a identităţii naţionale, a restrângerii unor drepturi fundamentale, dar şi de a avea controlul total asupra fiecărui individ în parte”, spune primarul. „Eu sunt social-democrat şi unul care a trăit în comunism, şi care a admirat comunismul. Dacă ar fi avut puţin patriotism, toţi acei care ne-au condus ţara după aceea ar fi păstrat tradiţiile, cultura, obiceiurile, meşteşugurile, identitatea poporului român, şi ar fi pus bazele educaţiei. Copiii de astăzi nu ştiu să spună o poezie, pentru că legea învăţământului se tot schimbă, de 27 de ani. Sunt supărat pentru că mi-am iubit locul acesta, unde m-am născut şi văd cum marile puteri au distrus identitatea poporului nostru. Aceste puteri i-au propus preşedintelui Klaus Iohannis să fie membru într-o asociaţie privată finanţată din banii lui George Soros, la care a spus că el îşi doreşte acest lucru, dar după încheierea mandatului de preşedinte. Consider că ar trebui să se dea o lege pentru cei care îşi denigrează ţara, aşa cum se comportă unii care au în mâini frâiele acestei ţări, şi să fie expulzaţi din ţară. Mai mult decât atât, nu îi lasă nici pe guvernanţi să lucreze, deşi este un Guvern care are un program bun. Pentru mine, Ceauşescu a fost cel mai mare patriot al României din toţi câţi au fost, el a făcut din ţara aceasta o minune. Erau familii care avea şi câte 10 copii şi toţi mergeau la şcoli, fiecare avea o meserie, un loc de muncă asigurat, dar şi o casă. La noi în localitate era bogăţie, oamenii, o parte mergeau la C.A.P., la cosit şi culesul recoltei şi veneau cu maşinile pline cu grâu şi cu porumb. Bogăţia oamenilor de aici a fost munca. Unii munceau vara, la cules de fructe la munte, alţii la mină, o parte pe platforma chimică. În fiecare dimineaţă plecau şi veneau autobuze pline ochi cu oameni spre locurile de muncă. Era ţara unde toată lumea avea un loc de muncă, nimeni nu stătea pe stradă să urle şi să arunce injurii nefondate doar aşa, pentru că vor să iasă în stradă ca să se vadă la televizor, sau că primească bani de la acest George Soros”, declară primarul.
Au început lucrări de ecologizare a terenurilor afectate de exploatarea minieră
După nenumărate adrese transmise Ministerului Economiei, primarul din Cernişoara a fost înştiinţat că s-au alocat fonduri pentru începerea lucrărilor de închidere şi ecologizare a perimetrelor Armăşeşti Vest şi Cernişoara. Astfel, după 15 ani, la Cernişoara abia acum demarează proiectul de ecologizare a terenului, întreaga suprafaţă fiind astfel repusă în circuitul agricol: „După 15 ani, a dat Dumnezeu să se redea în circuit terenurile care au fost afectate de cariera minieră în suprafaţă de 20 hectare, acest lucru afectând aproximativ 40 de proprietari. S-a finalizat licitaţia şi am stabilit că se vor face inclusiv canalizări, pentru a scoate apa din gurile de mină, pentru că una dintre probleme era închiderea gurilor de mină de la Mina Armăşeşti Vest. Din această cauză, în zona respectivă se produceau inundaţii după fiecare ropot de ploaie mai puternic. Se construieşte podul peste pârâul Cernişoara, care a fost dărâmat de exploatarea minieră”, a mai spus primarul Ionescu. În perioada 1969-1976, pe raza comunei Cernişoara s-au desfăşurat activităţi miniere intense, atât cu caracter de cercetare experimentală, cât şi de exploatare. În aceeaşi perioadă, în zonă a fost deschisă şi o microcarieră care a ocupat o suprafaţă de aproximativ 2,6 hectare. Haldarea sterilului rezultat din activitatea respectivă a afectat direct 8,45 hectare. În acelaşi perimetru, în anul 1991, a fost deschisă şi mina Armăşeşti Vest, care a funcţionat până în 1998, când s-a constatat o afluenţă mare de apă în zăcământ, generată de structura geologică a regiunii. Închiderea minei a fost aprobată prin H.G. 493/2000, dar lucrările în subteran au fost încheiate abia în anul 2006, urmând etapa a II-a, de reconstrucţie şi ecologizare a suprafeţelor afectate. Cetăţenii din localitate, proprietari ai acestor terenuri afectate timp de 15 ani s-au arătat nemulţumiţi de faptul că, din anul 2007, nu şi-au mai primit despăgubirile cuvenite. În plus, ei au semnalat că, după terminarea operaţiunilor de exploatare a cărbunelui, nu s-au efectuat lucrări de ecologizare şi redare în circuitul agricol a terenurilor afectate. În această localitate exploatarea cărbunelui s-a realizat atât la suprafaţă, la Microcariera Cernişoara, cât şi în subteran, la ES Armăşeşti Vest. Aflate în această situaţie, familiile afectate timp de 15 ani au cerut sprijinul primarului Mihai Ionescu, care transmitea periodic înştiinţări Ministerului Economiei, dar fără rezultat.
