Valea Lotrului este salba turismului montan | Ultimele stiri - Impact Real

Sunteţi aici: Pagina principală // Social

Valea Lotrului este salba turismului montan

Când vine vorba despre turism, Mălaia are cu ce se lăuda, pe teritoriul său aflându-se nu mai puţin de şapte rezervaţii naturale şi peste opt trasee turistice uşor accesibile. În acest sens, Petrimanul reprezintă o importantă poartă de acces spre Munţii Latoriţei, permiţând abordarea cu uşurinţă atât a culmii principale, cât şi a minunatelor locuri de la izvoarele Latoriţei. Traseele: Petrimanu – Vidra şi Petrimanu – Şaua Pietrilei – Vf. Puru – Şaua Ştefanu – Obârşia Lotrului sunt doar două dintre itinerariile preferate ale turiştilor. Pentru iubitorii de natură, cele opt traseele turistice sunt un prilej de a-şi încărca sufletul cu imaginea unor peisaje unice în felul lor, de un pitoresc nemaiîntâlnit în altă parte a lumii. Cărările şerpuiesc prin păduri de cer, gorun, fag şi brazi, iar pajiştile cu iarbă îţi încântă privirile prin coloritul viu al florilor de colţ, brânduşelor şi albăstrelelor care te invită să poposeşti în aceste locuri de basm, aproape de poalele Munţilor Lotrului şi Căpăţânii: „Mălaia reprezintă o zonă deosebită datorită frumuseţii locului, a aerului curat şi a numeroaselor obiective turistice. Sunt locuri speciale, şi pentru că o ierarhizare este greu de făcut, toate imaginile turistului imortalizate rămân amintiri păstrate cu grijă”, spune primarul. Pe lângă traseele montane şi cele şapte rezervaţiile naturale, în zonă se mai pot vizita: barajele din amenajarea hidroenergetică Lotru Ciunget, Biserica de lemn din Ciunget, Cascada Moara Dracului, Cascada Scoruşu, Cheile Latoriţei, Lacul Câlcescu, Lacul glaciar Iezerul Latoriţei, Lacul Petrimanu, Lacul Vidra, Transalpina Schi Resort şi Târnovul Căpăţânii, acestea fiind o parte dintre cele mai frumoase locuri pe care orice turist care ajunge aici are trebui să le viziteze.

 

Soluţii pentru dezvoltarea turistică a zonei

Pentru promovarea turismului, administraţia locală din Mălaia spune că are în plan sprijinirea acestui palier, fiind singura soluţie de supravieţuire a comunităţii în prezent. Înainte de Revoluţie o mare parte dintre locuitori lucrau la hidrocentrală, iar o altă parte în domeniul exploatării forestiere, sectoare de activitate care şi-au restrâns foarte mult activitatea: „Hidroelectrica şi Hidroserv au făcut restructurări masive şi foarte mulţi oameni au rămas fără loc de muncă. Trebuie să găsim soluţii astfel încât să dezvoltăm zona din punct de vedere turistic, dar, ca să faci turism, trebuie să ai în primul rând infrastructura bine pusă la punct, iar rolul nostru, ca administraţie locală acesta va fi: să punem la punct infrastructura: apa, canalizarea şi drumurile. Vom fi de acord cu orice proiect comun care să dezvolte zona, în special pe partea turistică. Cel mai important lucru ar fi dacă se va reuşi amenajarea Drumului Judeţean de la Cheile Latoriţei până la Polovragi şi la Cheile Olteţului. Drumul traversează 30 de kilometri de raza localităţii. Din informaţiile mele s-au făcut demersuri pentru asfaltarea lui, dar nu ştim nimic concret. Pentru noi, pentru dezvoltarea zonei, acest lucru este important”, declară primarul din Mălaia, Gabriel Ţolea.

 

În zonă au fost introduse iarna „autobuzele zăpezii”

Primarul localităţii Mălaia, Gabriel Ţolea a declarat că, pentru dezvoltarea turistică a zonei primăria şi-a propus să aloce fonduri, astfel încât zona să devină cât mai atractivă: „Mălaia este un spectacol al naturii la fiecare pas, iar turistul este fascinant de frumuseţea impresionantă a zonei. În acest sens, pe lângă utilităţi: apă, canalizare şi asfalt pe drumuri, ne-am propus să amenajăm pe ambele laturi ale drumului care străbate localitatea foişoare, adică mici terase deschise, construite din lemn, cu acoperişul susţinut de stâlpi sau coloane, un fel de cerdace. Alături de aceste foişoare unde, cu siguranţă, turistul în traseul său va poposi timp de câteva minute pentru a admira spectacolul naturii, vom monta panouri în scopul promovării potenţialului turistic zonal. Astfel, turiştii se pot informa despre traseele şi obiective turistice din zonă, dar şi despre evenimentele cultural-artistice sau festivalurile tradiţionale care au loc, în acest fel ajungând să creştem atractivitatea, inclusiv prin crearea unei baze de date care să includă structurile de primire turistică locale. Tot cu scopul promovării turismului, iarna trecută am introdus Autobuzele Zăpezii, care au făcut traseul dintre Mălaia spre domeniul schiabil Transalpina Schi Resort. Mălaia este o zonă cu potenţial turistic, iar o parte din programul meu se axează pe dezvoltarea turistică. Din punctul meu de vedere, este singura soluţie să supravieţuim, ca localitate. Satele oferă privelişti superbe, dar şi poveşti fascinante. Aici turistul se poate bucura, pe lângă traseele turistice şi de ospitalitatea locuitorilor”, a mai adăugat primarul.

 

Blocajul fondurilor europene dezavantajează localitatea

După un an de la investirea în funcţia de primar, Gabriel Ţolea spune că este dezamăgit, în sensul că atragerea fondurilor europene în vederea finanţării proiectelor de dezvoltare rurală s-a dovedit a fi o mare păcăleală. Acestea sunt generoase doar informativ, dar destul de greu de accesat în realitate, din cauza condiţiilor draconice şi regulilor birocratice impuse, care au mai mult rolul de a-i încurca pe primari, decât de a-i ajuta. Primarul afirmă că, pentru a atrage fonduri europene în localitatea pe care o conduce, proiectele pe care le-a propus sunt la limita acumulării punctajul necesar în vederea finanţării. Accesarea fondurilor europene este complicată, după părerea primarului, iar de vină ar fi lipsa unui sistem eficient de absorbţie a banilor: „Sunt dezamăgit în sensul blocajului care a apărut în atragerea fondurilor europene. Acesta era unul dintre obiectiv propuse, care este imposibil de atins, şi numai pentru Mălaia. În situaţia aceasta sunt multe localităţi, pentru că una dintre condiţiile impuse de programele europene este ca localitatea respectivă să aibă 2000 de locuitori. Noi sperăm să avem o şansă, deoarece localitatea Mălaia este zonă turistică, având şi pensiuni care pot completa dezvoltarea zonei pentru partea de turism. Dar, dacă ne referim strict la modernizarea drumurilor locale sau comunale, care au un punctaj mai mare decât uliţele Mălaia pierde, deoarece în localitate sunt numai uliţe. Prin definiţie, drumurile comunale sunt acele drumuri care fac legătura între două localităţi, dar, la Mălaia, toate drumurile coboară în drumul naţional sau judeţean. Acesta este un alt dezavantaj, pe lângă faptul că nu există gară în localitate. Din această cauză spun că sunt probleme strict legislative. Aceste fonduri europene sunt doar pentru localităţile mari, s-au gândit ca alocările de fonduri europene să ia direcţia zonelor aglomerate, ceea ce înseamnă că pentru noi este o mare păcăleală.

 

Mălaia se pliază cu greu condiţiilor impuse de programele europene

Primarul este, de asemenea, nemulţumit din cauza faptului că localitatea nu se poate plia pe condiţiile impuse în noile ghiduri de finanţare europeană. „Suntem undeva la limită. Pe noi, nesiguranţa asta ne-a costat bani pentru întocmirea documentaţiei, bani alocaţi din bugetul local, pe care nu-i vom mai recupera. Însă, dacă nu am întocmi documentaţiile respective nu am şti dacă localitatea ar putea prinde fondurile necesare demarării proiectului depus. Sunt primar la primul mandat, a trecut un an şi eu am făcut doar hârtii, documentaţii, iar comunitatea mă întreabă ce fac, pentru că nu se vede nimic. Cu întocmirea acestor proiecte, într-un fel primarul îşi pune pielea la tăbăcit, şi asta în primul rând pentru că se cheltuiesc bani pe care nu-i mai recuperezi niciodată”, declară, dezamăgit Gabriel Ţolea.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.