Valoarea pagubelor, estimată în urma calităţilor din vara anului 2014 era, la Vaideeni, de peste 300 de miliarde de lei vechi. Zeci de persoane au rămas atunci fără case, în condiţiile în care acestea au fost luate de viituri, sute de hectare de culturi agricole au fost făcute una cu pământul, drumurile comunale fiind spulberate de furia apelor. Oamenii din zonă au fost evacuaţi cu ajutorul elicopterelor, deoarece pârâul Luncavăţ a produs unde de viitură care au spart pe trei fronturi cătunul Atârnaţi. Acesta a fost bilanţul sumbru al inundaţiilor din vara anului 2014 la Vaideeni, comuna cea mai afectată din judeţ, în urma calamităţilor. Tot cătunul Atârnaţi a fost strămutat, iar oamenii au primit case modulare, cu promisiunea că, în scurt timp, li se vor ridica alte locuinţe. La mai bine de un an de la dezastru, în cătun, oamenii te întâmpină şi acum cu lacrimi pe obraji, deoarece cele 25 de case făgăduite de
Guvern au rămas tot la stadiul de promisiune. Primarul Daniel Băluţă spune că nu există fonduri pentru construirea caselor, cu toate că primăria are toate materialele necesare, pentru că legislaţia îi pune piedici: „Conform legislaţiei aflată în vigoare, dacă noi ne apucam să ridicăm o casă sau două, în timp riscăm să avem probleme. De peste un an avem materialele pentru construirea acestor case şi nu pot să le fac, deoarece nimeni nu are curajul, în momentul de faţă, să îmi spună că aş avea vreo şansă să risc o finanţare. Din bugetul propriu este exclus, asta ar însemna bugetul primăriei pentru doi ani. Solicităm de la guvern banii care sunt necesari pentru realizarea locuinţelor, în condiţiile în care, la început, cerusem pentru cătunul Atârnaţi utilităţi, reabilitarea drumului, dar, până la urmă, am cerut doar manopera locuinţelor, nu îmi mai trebuie nici măcar un leu în plus”, declară
primarul Daniel Băluţă.

Mai multe familii, condamnate să stea şi la iarnă în container

Comuna Vaideeni s-a numărat printre cele mai afectate localităţi de inundaţiile masive din vara anului 2014. În urma viiturilor, 25 de familii au rămas fără un acoperiş deasupra capului. Primarul face apel la toţi cetăţenii de bună credinţă şi care înţeleg ce înseamnă solidaritatea. „Dacă cineva în ţara asta îmi găseşte o fundaţie, sau există omeni de bună credinţă care doresc să fac un bine unor sărmani rămaşi fără case în urma dezastrului, pot veni la Vaideeni. Noi putem pune la dispoziţie materialele de construcţie pentru aceste case sociale”, spune Daniel Băluţă.

Daniel Băluţă: „Ar trebui să ne aloce banii DNA-ul, sau să construiască ei”

Primarul se plânge că, dacă legislaţia îi permitea să înceapă lucrările pe sectoare, acum, în cătun, erau construite cel puţin trei case. Social–democratul declară că toate acţiunile sale referitoare la acest proiect sunt paralizate, pentru că nimeni nu semnează nici o hârtie, nimeni nu mai are iniţiative. În toate instituţiile competente ale statului, toată lumea are teamă de DNA: „Dacă noi ne apucam să ridicăm o casă sau două, în timp riscăm să dăm de alte probleme, din cauza legislaţiei. Se pune întrebarea licitaţiei, încredinţarea lucrărilor poate naşte suspiciuni, şi risc să fiu căutat de DNA în situaţia în care deranjez pe cineva, pentru că vor considera că cele 25 de case sunt un singur proiect, nu un proiect fragmentar. Am ajuns în ţara aceasta să ne fie frică şi de umbra noastră. Noi le-am scoate pe toate la licitaţie, dar nu am bani. Suntem, deja cu conturile blocate de peste patru luni,
din cauza arieratelor. Ne-am explicat foarte clar că acestea vor fi locuinţe sociale, orice altă interpretare fiind răutăcioasă. Dacă există persoane prin anumite ministere care au făcut anumite nereguli, şi acum le este frică şi de umbra lor, ar fi mai bine să plece şi să lase persoanele competente să dea răspunsuri, suntem sătui să ne pitulăm după o virgulă. Se fac adrese, ca să aibă acoperire că au făcut ceva, dar nimeni nu dă un răspuns concret. Dacă mă duc la o persoană importantă, risc să fiu acuzat de trafic de influenţă. Stau, de foarte multe ori, şi mă întreb ce rost mai au instituţiile satului. Probabil ar trebui să ne aloce banii DNA, sau să construiască ei, pentru că toţi în minister sunt speriaţi”, afirmă primarul.

De peste 25 de ani nu s-a făcut nici o lucrare de îmbunătăţiri funciare

Primarul spune că, de vină pentru dezastrul din Vaideeni nu au fost nici ploaia şi nici puhoaiele care au venit cu o forţă nimicitoare de la munte. Vinovatul principal este, în opinia sa, statul şi nepăsarea guvernanţilor, deoarece, de pesete 25 de ani, nu s-a mai investit nici un leu pentru amenajări sau îmbunătăţiri funciare pentru combaterea eroziunii solului şi limitarea efectelor inundaţiilor şi viiturilor. Pentru demararea unor astfel de investiţii la nivel local, este competentă Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Din păcate, din cauza politizării îmbunătăţirilor funciare, dar şi din cauza deprofesionalizării, această instituţie este astăzi în moarte clinică. Primarul ne-a explicat cum ar trebui să fie acest sistem de lucrări pentru îmbunătăţiri funciare, astfel încât oamenii să nu mai stea cu frica în sân, că îşi pot pierde agoniseala de o viaţă, în orice moment: „Pe lângă
problemele create de calamităţi anul trecut, evenimentele petrecute în perioada aceea au arătat şi alte probleme, foarte grave, care pândesc în permanenţă localitatea. O albie de râu neprotejată, nebetonată, fără praguri de decolmatare, poate devenit un pericol în orice moment, şi asta pentru că, în general, în zona de munte, unde apa curge foarte repede sunt plutitorii, acei bolovanii mari şi lemne, care vin cu forţă din vârful muntelui, spulberând acele gabioane şi, neavând prag de colmatare, albia se adânceşte foarte mult. Problemele care au ieşit în evidenţă în urma calamităţilor de anul trecut sunt pe cele trei pâraie: Vaideeni, Izvorul Rece şi Cerna. Localitatea este într-o zonă de munte, şi avem o mare problemă: drumurile sunt în pantă, cu o declivitate foarte accentuată şi, oricât ai încerca să amenajezi, să stabilizezi un drum, dacă nu are şi o formă finală, cu beton, asfalt, sau nu este
pavat cu piatră sau cu granit, nu ai făcut nimic. La prima ploaie, apa spală orice balast sau macadam. Ar trebui refăcută regularizarea torenţilor, a albiilor de râu şi asfaltarea, betonarea sau pietruirea tuturor drumurilor care sunt în pantă. Am constatat că, datorită faptului că, de peste 25 de ani nu s-a făcut nici o lucrare care ţine de îmbunătăţiri funciare, suferim cu toţii astăzi. Stând de vorbă cu oamenii din sat şi sesizând aspectele acestea, cu toţii am constatat că, dacă nu s-a mai făcut nimic pentru îmbunătăţiri funciare, este normal ca noi să fim în continuare pândiţi de dezastre. Daca toţi aceşti torenţi nu se regularizează, apa îşi schimbă cursul şi distruge proprietăţile oamenilor, iar acest aspect este valabil în toate localităţile care au probleme cu inundaţiile. Degeaba „spoim gardul”, când situaţia nu este rezolvată”, a mai spus primarul.

Vaideeniul este un colţ de rai

Situată la poalele Munţilor Căpăţânii, comuna Vaideeni este considerată ca fiind una dintre cele mai frumoase şi bogate localităţi ale judeţului, locul unde bătrânii ciobani povestesc că farmecul locului se datorează transhumanţei şi credinţei pe care o au faţă de Dumnezeu: „Satul nostru era, până în 1990, cel mai bogat şi cel mai frumos, asta şi datorită transhumanţei. Sunt poveşti cu ciobani, pe care le ştiu de la bunicul şi unchiul meu. Îmi povesteau cum dormeau în Bărăgan, în zăpadă, cu câinii în cojoc, ca să nu moară de frig, şi pentru a-i păzi de lupi sau de alte lighioane. Aşa au fost păstoriţi munţii aceştia, şi din munca aceasta ei au plătit cotizaţie statului român. Niciodată unui cioban nu i s-a dat ceva degeaba. În schimb, ciobanul dăruieşte din credinţa pe care o are faţă de Dumnezeu, pentru că, de când este lumea, s-a împământenit faptul că ciobanul are, dar nimeni nu l-a
întrebat daca are de ajuns, sau dacă are ce îi trebuie. Există Legea 407, care spune că un cioban nu are voie să ţină mai mult de doi câini la un ciopor de mioare, iar dacă sunt mai mulţi, trebuie să îi împuşte. Şi mai spune că, din data de 5 decembrie şi până în 20 aprilie, nu au voie cu animalele pe terenurile agricole, trebuie să le ţină pe stabulaţie. În acest fel, ciobanii sunt condamnaţi o jumătate de an să ţină animalele în grajd. De când este lumea, în perioada de iarnă, oile mergeau pe mirişti şi mâncau uscătura, ceea ce nu trebuia la nimeni, dar acum nu mai au voie”, povesteşte primarul.