Situată într-un peisaj de vis, la poalele munţilor Căpăţânii, pe valea superioară a Luncavăţului, Vaideeni este prima localitatea pe care acest râu o străbate la coborârea din munte. Este o aşezare renumită pentru istoria sa zbuciumată, considerată a fi printre cele mai frumoase localităţi ale judeţului, datorită peisajului mirific, dar şi datorită hărniciei oamenilor de aici. Prima atestare documentară a satului Vaideeni datează din secolul al XVI-lea, când este menţionat sub numele „Vai de Ei” într-un document scris lui Radu cel Mare, în urma procesului pentru un munte care a avut loc între locuitorii din Măldăreşti, Bârzoteni şi Cândoi pe de o altă parte, şi locuitorii din „Vai de Ei”, pe de altă parte. În cele din urmă li s-a dat câştig de cauză celor din Vai de Ei, spunându-se că „au fost stăpâni netulburaţi de nimeni, din moşi strămoşi, pe aceste plaiuri”. Comunitatea a luat naştere în urma venirii din Ardeal a mai multor familii de oieri, în principal din Mărginimea Sibiului pe motivul asupririi naţionale, oprimării religioase şi a persecuţiile împotriva românilor din acea zonă. Păstorii ardeleni care s-au aşezat în satul Vai de Ei, datorită libertăţii lor, libertate izvorâtă din meseria lor de păstori transhumanţi, dar şi din faptul că erau buni gospodari şi economi, păstrători ai tradiţiilor şi obiceiurilor, au influenţat locuitorii din jur, făcându-i să-i imite şi fiindu-le drept pildă atât în creşterea vitelor, cât şi în viaţa de zi cu zi. Astfel, încet, încet, diferenţele dintre băştinaşi şi cei veniţi au dispărut: „Românii ardeleni erau consideraţi o naţiune tolerantă, iar această libertate nu era îngăduită de asupritorii unguri şi saşi, fiind supuşi suferinţei, determinându-i astfel să-şi părăsească plaiurile natale şi să se mute la fraţii lor, peste Carpaţi. Faptul că foarte mulţi au ajuns în zona Olteniei, stabilindu-se în cele din urmă aici s-a datorat şi înlesnirilor acordate prin legiuirile date la vremea respectivă, prin scutiri de bir pentru o perioadă bună de timp. O dată aşezaţi, au început să se căsătorească unii cu alţii şi s-a făcut armonizarea între cele două sate, de rumâni şi unguri într-un singur sat, Vaideeni. Bogăţia comunităţii a fost dată prin creşterea numărului de păstori şi a numărului de vite, acesta fiind un puternic impuls, la început, pentru trocul de mărfuri”, este de părere primarul.
Conflict juridic pentru trei munţi, cu localitatea Voineasa

Astfel, viaţa economică a locuitorilor din Vaideeni s-a identificat cu păstoritul. În timp numărul vitelor a crescut, mai ales al oilor, iar localnicii au arendat păşune de la stat pe culmile munţilor Căpăţânii, Parângului sau ale Lotrului, fiind de multe ori concuraţi de păstorii din Poiana Sibiului. Ulterior, comuna Vaideeni a stăpânit munţii Puru, Bora şi Petrimanu, pentru care astăzi autorităţile locale din Vaideeni se războiesc în instanţă. Conducerea Primăriei Vaideeni, reprezentată de primarul Daniel Băluţă a adus documente datate din anii 1945 care atestă dreptul de proprietate al ciobanilor asupra suprafeţelor respective: „Golurile alpine Puru, Bora şi Petrimanu sunt pe teritoriul altei comune. Alţii spun, după 75 de ani, de când noi suntem proprietari, timp în care nu ne-a deranjat nimeni, că nu sunt ale noastre, dar nici ale lor, şi că sunt ale statului român. În 1945, prin Reforma Agrară nouă ne-au fost atribuite, prin expropriere de la statul român aceste goluri alpine. Inclusiv din actele pe care le-au depus dânşii la dosar se artă clar că suprafeţele de pădure din munţii respectivi au fost expropriate. Aceste documente au fost deja depuse la dosarele aflate la instanţele de judecată. La mijloc mai sunt şi alte interese, nu numai ale comunei Voineasa. În anul 1945 ne-au fost atribuite aceste drepturi prin expropriere şi, de 75 de ani, aceste goluri alpine le administrăm şi le deţinem legal. Dacă vreun alt proprietar are hârtie prin care dovedeşte că le are în proprietate, având în vedere că statul nu le-a administrat niciodată, să le pună la dispoziţia instanţei, pentru că noi nu avem ce justifica. Suntem proprietari şi păstorim aceşti munţi de sute de ani. Avem plângeri penale în acest sens, pentru abuz în serviciu, dosarele au luat inclusiv calea DNA-ului. Situaţia este simplă: de sute de ani nu ne-a tulburat nimeni, până când au început să fie interesele altora”, a declarat primarul.
Dezamăgit de faptul că Primăriile Voineasa şi Vaideeni se războiesc în instanţă pentru golurile alpine Bora, Puru şi Petrimanu Daniel Băluţă, el însuşi fiu de cioban, spune că nimeni şi nimic nu va reuşi să distrugă un drept de proprietate dobândit în urmă cu sute de ani de ciobanii din Vaideeni, urmaşi ai celor care au trecut munţii din Ardeal spre Valahia şi Moldova, şi care au scris de-a lungul a peste şapte secole istoria zbuciumată a unor oameni de la munte, născuţi pentru a trai liberi.
Baciul vaideean îşi poate vinde brânza doar după norme europene

Oameni puternici, mândri şi muncitori, născuţi pentru a trai liberi, ungurenii care s-au aşezat pe aceste meleaguri, veniţi dintr-o Transilvanie stăpânită de unguri şi apoi de austrieci, ciobanii au fost bogaţi sub toate regimurile. De când se ştiu sunt crescători de oi şi vite şi spun, cu o neasemuită mândrie, că îşi iubesc animalele ca pe cel mai de preţ dar dat de Dumnezeu, pentru că ele aduc mâncare pe masă şi bunăstare în casă. Ciobanii zonei sunt specialişti în brânză de burduf, iaurt ţinut în putini din lemn, lapte mare, caş şi caşcaval de Vaideeni, dar şi recunoscuţi pentru tocanul de oaie. Bucatele tradiţionale au ocupat din cele mai vechi timpuri un loc de cinste pe mesele marilor boieri ispravnici ai Olteniei, însă nici unul dintre produsele animaliere din Vaideeni nu a fost omologat şi nu poartă patentul zonei.

Brânza şi tocanul de Vaideeni ar putea primi certificare europeană

Primarul comunei Vaideeni, Daniel Băluţă a făcut demersurile pentru a obţine certificare de la Uniunea Europeană pentru produsele tradiţionale ale ciobanilor din zonă, mai ales pentru brânza de Vaideeni şi pentru renumitul tocan, o mâncare tradiţională din carne de oaie care face deliciul turiştilor care merg la stânele din această zonă. În zilele următoare, în comună este aşteptată o comisie care va verifica autenticitatea acestor produse, în vederea certificării.
Primarul decalară că încearcă să impună pe piaţa brandul câtorva dintre cele mai căutate „delicatese” ale Vaideeniului. Pentru a atinge standardele impuse de Uniunea Europeană este, însă, nevoie ca la stână să existe drumuri practicabile, apă potabilă curentă, dar şi curent electric, condiţii impuse pentru a asigura igiena fabricării produselor: „Vreau să promovez brandul brânzei de Vaideeni. În prezent suntem în discuţii cu conducerea administraţiei locale din Horezu şi cu Consiliul Judeţean Vâlcea, în vederea dezvoltării unei zone de turism în partea de munte a localităţii, prin amenajarea unei staţiuni în zona Ursu Ursuleţu – Vârful Roman”, spune primarul Băluţă.

„Drumul lânii” ar putea revigora păstoritul

Pentru revigorarea păstoritului în diverse zone ale ţării, autorităţile locale din mai multe judeţe au pus la punct un proiect interesant, care prevede înfiinţarea unei fabrici de prelucrare a lânii, care să le fie de folos oierilor din întreaga ţară. Comuna Vaideeni este implicată în acest proiect, care ar urma să aducă un venit suplimentar ciobanilor din zonă care, la ora actuală, sunt nevoiţi să arunce lâna, pe care nu o mai prelucrează şi nu o mai foloseşte nimeni. Proiectul, denumit „Drumul lânii” este un traseu pe care autorităţile din Vaideeni vor să-l vadă cât mai repede pus în practică, şi asta pentru că, în următoarea perioadă, din fonduri europene să fie construită în localitate o fabrică de prelucrare a lânii.
Până atunci ciobanii aruncă lâna, fiindcă nu au cui să o vândă, iar constructorii de case ecologice din România o cumpără scump din străinătate, unde este folosită pentru termoizolaţii. În sat femeile nu mai ţes, nu mai torc şi nu mai cos cunoscutele şi călduroasele ţoale din lână pentru că nu mai sunt la modă. Cu toate acestea, Vaideeniul ar putea avea un „drum al lânii”, spre oraşul Novaci: „Ne dorim să venim în sprijinul crescătorilor de ovine. Valoarea proiectului este de un milion de euro şi va fi accesat în colaborare cu alte şapte unităţi administrativ-teritoriale. Vaideeniul este un pol pentru realizarea unei fabrici de prelucrare a lânii. Este o soluţie pentru încurajarea creşterii oilor, pentru că, în prezent lâna se îngroapă. Nici măcar arabii care cândva luau lâna de la noi pentru stingerea sondelor nu ne-au mai căutat. Lâna era odată prelucrată de femei, care o făceau mai întâi caier, după care se trecea la prelucrarea hainelor din lână. Azi se poartă chiciurile şi, din păcate, după anii 90 s-au popularizat tot felul de produse mai puţin bune. Consider că trebuie să ne reîntoarcem la tradiţie, la lucrurile noastre de odinioară bune şi de calitate, asta depinde, însă, şi de fiecare dintre noi. Construirea fabricii de lână este un proiect naţional în care sunt înscrise localităţile Vaideeni, Argeş, Bistriţa – Năsăud, Haţeg, lider de proiect fiind oraşul Novaci, unde va fi fabrica mamă de prelucrare a materiei prime. În Vaideeni va fi o fabrică unde se va colecta lâna, se va spăla şi se va extrage usucul, care se va folosi după aceea în industria cosmetică”.