Primarul Nicolae Concioiu este hotărât să ia modelul ţărilor occidentale şi să nu facă discriminare între locuitori, în funcţie de locul unde au aceştia gospodăriile. Pentru aceasta, este hotărât să introducă utilităţile până la ultima casă din localitate, aşa cum consideră că este normal. Propunerile guvernanţilor se bat cap în cap. Pe de o parte se impune ca satele mici, până la sfârşitul anului 2025 trebuie să respecte anumite dotări şi indicatori prevăzuţi de lege, dacă vor să îşi păstreze statutul actual. În caz contrar, începând cu data de 1 ianuarie 2026, aceste localităţi vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului. Pe de altă parte, în satele unde populaţia este în scădere Guvernul nu este de acord cu demararea lucrărilor pentru înfiinţarea sistemului de apă, canalizare şi asfalt, pe motiv că nu se justifică investiţia. În această încurcătură, primarul Nicolae Concioiu afirmă că toate proiectele pe care le va demara în localitate se vor realiza până la ultima casă din sat, ignorând într-o oarecare măsură deciziile Executivului: „Dacă avem o abordare de acest gen condamnăm la moarte aceste sate. Noi, administraţia locală putem atrage tinerii plecaţi prin asigurarea unei infrastructuri moderne, în sensul de a avea acces la utilităţi. Eu voi aborda, însă problema sub alt aspect: nu voi privi problema aşa, ci voi duce reţeaua de apă, canalizarea şi asfaltul pe drumurile comunale până la ultima casă din cătun. Părerea mea este că trebuie să luăm exemplul ţărilor cu democraţie avansată unde există utilităţi până la ultima casă. Consider că, făcând acest lucru voi da şansă şi speranţă copiilor, de a reveni la locul natal. Să nu uităm că noi avem acel specific al satului românesc pe care străinii îl caută, ne mândrim o tradiţia populară şi portul românesc autentice şi unice în lume”, a declarat primarul din Guşoeni, Nicolae Concioiu.
Problema porcilor mistreţi, o situaţie scăpată de sub control

Problema porcilor mistreţi care au făcut ravagii în culturile agricole din localităţile judeţului a fost pusă în discuţie de fiecare dată, însă nimeni nu a luat măsuri pentru rezolvarea problemei. În lipsa unor reglementări legislative care să îi protejeze pe bieţii oameni în situaţiile în care munca le este distrusă de porcii mistreţi, primarul Concioiu spune că, de data aceasta fenomenul a scăpat de sub control. Situaţia nu este nouă, ci trenează de câţiva ani. Mai grav este faptul că aceşti porci ajung acum şi în gospodăriile oamenilor, după cum spune primarul din Guşoeni: „De fiecare dată am stăruit pe lângă reprezentanţii Guvernului în teritoriu pentru iniţierea unei legi prin care să găsim o cale prin care cetăţeanul să fie protejat în privinţa culturilor devastate de mistreţi. Nu am cerut parlamentarilor să-mi pietruiască uliţele sau să îmi pună asfalt pe drumuri. Doar zilele acestea avem 11 proprietari afectaţi. În această situaţie, reprezentanţii fondului de vânătoare au scos legea pe masă şi, potrivit art. 4, lit. c, am fost informaţi că cetăţeanul era obligat să înştiinţeze administratorul public că pe acea suprafaţă se produc atacuri şi, pe motiv că oamenii nu au anunţat la timp proprietarul fondului de vânătoare s-a oprit activitatea comisiei şi nimeni nu s-a mai obosit să constate paguba. În alte situaţii, când comisia s-a deplasat la noi, să constate paguba s-au încheiat procese verbale în care s-a scris că de vină era tot proprietarul, pentru că nu are terenul împrejmuit. Nu există în lege nici paragraf unde să scrie că cetăţeanul este obligat să facă împrejmuire, pentru că asta ar însemna o construcţie pe care trebuie să o autorizezi şi, dacă o faci în extravilan, se autorizează doar de Consiliul Judeţean. Nu cred că se va întâmpla asta pe dealurile din Guşoeni, dar, până nu vor veni porcii mistreţi pe străzile Râmnicului, prin faţa Prefecturii, nu se va lua nici o măsură. Problema este că sunt sute, şi se înmulţesc pe zi ce trece. S-au obişnuit cu prezenţa oamenilor şi nu mai au nici o reţinere în a se apropia chiar şi de case. Oamenii sunt disperaţi pentru că, deşi au făcut tot ceea ce au putut pentru a îndepărta animalele sălbatice, ba unii chiar stau noaptea de pază, porcii continuă să vină în sat”, mai declară primarul.

Administratorii pădurilor nu iau nici o măsură

Primarul comunei Guşoeni arată cu degetul pentru această situaţie către cei care administrează ocoalele silvice şi spune că pagubele ar trebui suportate de cei care gestionează fondurile de vânătoare: „Reprezentanţii asociaţiilor de vânătoare ne sugerau ca primăria să găsească fonduri pentru a monta garduri electrice, dar este un nonsens. În primul rând, primăria nu poate să ridice nici o construcţie pe domeniul privat şi nici nu avem fondurile necesare unei astfel de investiţii. Oricum, nu primăria încasează contravaloarea autorizaţiilor de vânătoare sau a produselor rezultate din valorificarea vânatului. Într-o astfel de situaţie eu, primarul localităţii Guşoeni cer remedierea situaţiei prin reglementări mai clare, pentru că pădurea aparţine în primul rând statului. Mai mult, asociaţiile de vânătoare solicită să fie despăgubite de cetăţenii ale căror culturi sunt devastate de mistreţi pe motiv că ei nu sunt proprietari, sunt doar gestionari, proprietar fiind statul român. Consider că aceste pagube ar trebui suportate de cei care gestionează fondurile de vânătoare. Fondurile de vânătoare din Guşoeni sunt despărţite de drumul naţional: pe partea stângă a drumului naţional este proprietatea Ocolului Silvic (de stat), iar pe dreapta este Asociaţia de Vânătoare. Este o situaţie atât de caraghioasă încât, la o convocare a comisiei pentru constatarea pagubelor se acuzau unii pe alţii, ai cui sunt porcii. Cineva a venit la mine şi mi-a spus la ureche că porcul se împuşcă toamna spre iarnă, atunci când se poate valorifica, de aceea nu iau nici o măsură acum”, declară primarul.

Primarul a refuzat să „migreze” la alt partid

Primarul social-democrat Nicolae Concioiu este printre administratorii locali care a rămas fidel partidului, chiar şi în perioadele când localitatea nu a primit nici un leu finanţare de la Consiliul Judeţean, nedorind să fie considerat migrator politic. „Nu am migrat de la un partid la altul deoarece alternanţa politică se întâmplă oricum şi atunci recuperarea restanţelor se poate produce. Este simplu: m-am încărcat cu răbdare şi m-am ocupat de lucruri mai puţin costisitoare, pentru că există în volumul de activităţi ale unui primar proiecte cu valori mari şi proiecte cu valori mici şi foarte mici, dar foarte importante. În momentul în care nu te situezi pe un val de susţinere financiară, în sensul că nu eşti din acelaşi partid cu conducerea judeţului trebuie să te orientezi către proiectele mici, urmând ca, în momentul în care Guvernul are o culoare politică viabilă cu cea a localităţii să primească finanţare. Sunt optimist şi sper că, de data aceasta, comunitatea din Guşoeni să fie luată în seamă”, afirmă acesta.