În primăvara anului 2014, drumul comunal 85 Guşoianca a fost afectat de ploile torenţiale la kilometrul 4, pe o lungime de 70 de metri, şi a început să alunece. Acum, după doi ani de la începerea alunecării, încă mai există riscul de extindere a alunecării pe o lungime de 200 de metri, de-a lungul drumului comunal. Valoarea pagubelor, estimată la data respectivă, a fost de 15 miliarde de lei vechi: „În anul 2014, după ploile din luna aprilie, la kilometrul 4 de pe DC85, Guşoeni – Guşoeanca s-a produs o tasare. Pe noi ne-a luat prin surprindere, deoarece zona respectivă nu a creat niciodată probleme în privinţa alunecărilor. De altfel, studiile geotehnice care au stat la baza proiectului de execuţie nu au determinat o astfel de problemă, care să apară în timp. În prezent s-a constatat că toate dealurile din Guşoeni sunt în pericol de alunecare, ba chiar sunt zone în care apar noi alunecări, acolo unde nici nu ne aşteptam. Porţiunea afectată a fost de 70 de metri. Dincolo de această zonă se află 111 gospodării aşezate pe circa un kilometru, care ar putea fi afectate. Problema acestui sat a fost destul de serioasă, în sensul că, dacă şi cealaltă jumătate de carosabil se distrugea, satul rămânea izolat, nefiind altă rută ocolitoare”, a mai spus primarul.

Costurile lucrării de consolidare sunt destul de mari

Datorită acestei tasări, exista pericolul ca drumul să devină în totalitate impracticabil, astfel încât primarul a încercat să stabilizeze cu forţe proprii zona, înainte ca Guvernul să aprobe suma de bani necesară pentru lucrările de stabilizare. În zona respectivă nu există o altă cale de trecere, nici măcar cu piciorul, pentru localnici. Pe o parte de drum sunt construite case,, iar pe cealaltă este vadul pârâului Guşoianca: „Nu am stat cu mâinile în buzunare, ci ne-am întrunit imediat în şedinţă a Consiliului Local şi am stabilit măsuri de restricţionare a circulaţiei, cu avizul poliţiei rutiere, astfel că am restricţionat în primul rând circulaţia camioanelor mari în acea zonă. În toamna anului 2014 am încercat o mică reparare a drumului, după care, cu intervenţii proprii, am apelat la firme, care puteau să ne ajute cu utilaje, atât cât să facem zona practicabilă. După această intervenţie din 2014, tasarea a continuat, la fiecare ploaie, iar în iarna anului 2015 s-a accentuat problema. Am înaintat atunci nişte cereri de ofertă către constructori, ca să poată analiza proiectul şi, eventual, dacă dânşii ar fi avut capacitatea financiară, să acţioneze pentru reabilitarea drumului. Mi-au răspuns atunci că, dacă nu avem încă siguranţa asigurării fondurilor necesare, nu doreau să înceapă lucrarea din banii lor. Lucrarea de consolidare trebuie să cuprindă atât porţiunea care s-a tasat, cât şi porţiunea vecină acestei tasări, în stânga şi dreapta, pentru că este o zonă de 250 de metri unde este posibil să continue alunecarea. Împreună cu proiectanţii, atunci când ni se vor aloca fondurile necesare, am stabilit să se facă consolidarea pe toată porţiunea, de 250 de metri, deşi costurile sunt foarte mari. Asta însemnează circa 400 de piloni prefabricaţi care vor fi montaţi şi apoi legaţi între ei prin nişte grinzi armate, pentru a proteja o zonă cât mai largă a drumului afectat. La jumătatea acestui interval de case a părut această tasare, iar specialiştii au decis să consolideze zona pe întreaga suprafaţă, cu scopul de a evita eventualele alunecări în amonte şi în aval. De aceea există un proiect care priveşte o consolidare pe piloni pe o porţiune de 250 de metri, ceea ce înseamnă o fixare, pentru că avem o diferenţă de nivel de 8 metri de la temelia caselor până în vadul pârâului”, a mai declarat primarul.

Statul nu a finanţat alunecarea de la Guşoeni

Natura a fost, până la urmă, cea care l-a ajutat pe primar să nu aibă întregul sat izolat prin alunecarea acelui drum. Până acum, jumătatea de drum care nu fusese afectată este încă practicabilă. Autorităţile au ignorat până acum cererile depuse de conducerea primăriei. „Am făcut numeroase demersuri pentru a primi bani pe situaţii de urgenţă, dar am înţeles că lucrurile nu prea au depins de Consiliul Judeţean şi că, în astfel de cazuri, Prefectura se implică, iar Guvernul hotărăşte cui i se alocă aceste sume. S-au întocmit trei hotărâri ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi, în toate trei, noi am fost prinşi cu această problemă. Din păcate, nu ne-am regăsit şi în hotărârile de Guvern pentru alocarea fondurilor necesare. Problema este că, după ce la faţa locului s-a deplasat o comisie judeţeană pentru situaţii de urgenţă, formată din specialişti din toate domeniile în ceea ce priveşte infrastructura de drumuri, ni s-a pus în vedere să întocmim de urgenţă studiul geologic şi expertiza tehnică pentru acea zonă, precum şi proiectul de execuţie a lucrării de reabilitare a acelei porţiuni, la parametri iniţiali. Toate astea sunt în aşteptare, deşi cheltuiala de la buget este făcută, dar fondurile de la Guvern întârzie să apară. Noi am făcut toate demersurile, inclusiv studiul geologic, expertizarea, proiectul tehnic, care ne-au costat câteva sute de milioane de lei vechi, bani pe care i-am cheltuit din bugetul local, pentru a putea prezenta un proiect cu valoare exactă, bine calculat şi justificat de specialişti. Cu toate acestea, nici până acum nu au venit fondurile de la Guvern pentru noi. Anul trecut, în urma unei întâlniri cu cei de la situaţii de urgenţă am ridicat această problemă şi m-au sfătuit să mai înaintez şi către dânşii o adresă. Se pare că adresa respectivă a fost luată în serios, şi am primit confirmarea că, de data aceasta, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a întocmit un proiect pe hotărâre de Guvern, ba chiar ni s-a transmis şi un număr dat adresei. În acest caz, am putea fi sprijiniţi, prin alocarea de fonduri, în situaţia în care Guvernul va întocmi o astfel de hotărâre. Suntem, deci, optimişti”, a mai declarat primarul.
O asfaltare cu hopuri la tot pasul

Proiectul asfaltării acestui drum, DC85, s-a desfăşurat încă de la început cu mare greutate. Încă din anul 2009, administraţia locală din Guşoeni a demarat proiectul pentru asfaltarea acestui drum, pe o lungime de 2,6 kilometri, cu bani de la stat. Valoarea lucrării a fost de 34 de miliarde de lei vechi, dar, din lipsă de fonduri, investiţia s-a oprit la jumătate. Primarul spune că este sceptic faţă de propunerea venită din partea Ministerului Dezvoltării, deoarece aceasta nu are acoperire financiară: „Prin O.G. 28 avem un singur proiect, pentru modernizarea drumului comunal 85, Spârleni – Dealul Mare. Anul trecut, pentru această lucrare, Ministerul Dezvoltării ne-a alocat 50 de mii de lei. Lucrarea are 2,6 kilometri, din care s-au realizat 1,5 kilometri. Ar mai fi de finalizat 1,1 kilometri dar, fiind o zonă cu probleme, au apărut alunecări în punctul Coasta lui Pampală, ceea ce înseamnă că este posibil ca firma constructoare să se gândească bine dacă se mai încadrează în costuri, deoarece lucrarea presupune consolidări, adică o cheltuială mult mai mare, neprevăzută în contractul iniţial. Nici eu nu am fost, însă de acord, atunci când am văzut această sumă primită, de 500 de milioane de lei vechi. Am preferat să o reportăm în anul care vine, chiar dacă se spune mai nou că se decontează suma, în situaţia în care constructorul lucrează, apoi se face devizul de lucrări şi se primesc fondurile necesare. Eu sunt sceptic faţă de această procedură, deoarece ea există şi în Hotărârea de Guvern 577/1997 şi nu ştiu dacă, până în acest moment, s-au primit bani pentru lucrările executate în avans. Nu am siguranţa că aceste lucrări vor fi decontate, pe măsura execuţiei lor. Valoarea lucrării este de 34 de miliarde de lei vechi, din care am primit pentru cei 1,5 kilometri doar banii pentru stratul de bază. Cred că este o poveste, cum că avem liber să lucrăm şi apoi să facem devizul. La această dată nu suntem datori la nimeni, dar nici nu am continuat lucrările, pentru că nu ni s-au alocat bani, conform contractului. Este o lucrare de care tragem din 2009, iar constructorul are dreptate. nu cred că se mai încadrează în devizele respective, şi rămâne ca anul acesta să tratăm această problemă cu maximă responsabilitate, pentru a nu avea ulterior discuţii sau neînţelegeri”, a mai declarat primarul.