Se spune că, în spatele succesului unui bărbat, se află mereu o femeie, iar în spatele femeilor-lider se află dorinţa de a demonstra că pot să depăşească acel clişeu de „gospodină, soţie iubitoare şi mamă” şi să facă ceva mai mult. Fie că au dezvoltat o afacere de succes în domenii de activitate unde femeile pătrund mai greu sau au condus o comunitate rurală, femeile-lider au dovedit că îi pot organiza şi dirija pe alţii. Primăriţa de la Runcu, Maria Dina, a reuşit să câştige încrederea alegătorilor timp de trei mandate consecutiv. Datorită perseverenţei şi spiritului practic, în cei 11 ani de când conduce localitatea, ea a reuşit să dea astăzi, cu greu, ce-i drept, o nouă înfăţişare comunei pe care o reprezintă. Maria Dina spune că lucrurile nu au decurs aşa cum şi-ar fi dorit, pentru că s-a aflat aproape tot timpul în opoziţie şi a întâmpinat piedici în realizarea tuturor
obiectivelor pe care şi le propunea pentru localnici. Acest lucru, coroborat cu faptul că „este femeie”, au îngreunat obţinerea fondurilor pentru dezvoltarea localităţii. „Femeile sunt la fel de bune precum bărbaţii în posturi de conducere. Trebuie doar să demonstreze şi să arate societăţii de ce sunt în stare în mediul profesional. Aceasta a fost premisa pe care eu am adoptat-o, chiar dacă, politic, m-am aflat o bună perioadă în opoziţie, iar obţinerea fondurilor pentru dezvoltarea localităţii, ani buni, a bătut pasul pe loc.”, a subliniat primarul din Runcu, Maria Dina.
Localitatea, uitată de administraţia judeţeană în ultimii ani
Un alt impediment a fost şi modul în care arăta localitatea Runcu, în urmă cu unsprezece ani. „După căderea comunismului, Runcu a fost o comună uitată de lume. Oamenii de aici îşi duceau traiul zilnic fără a lua prea mult contact cu alte localităţi. Pământul a fost întotdeauna preţuit, şi runcenii au rămas legaţi de acesta. Viaţa de zi cu zi a impus de timpuriu ocupaţii casnice care să asigure desfăşurarea activităţilor necesare traiului. Torsul, ţesutul, vopsitul lânii, împletitul şi cusutul au fost prezente tot timpul, alături de ocupaţia tradiţională a fabricării ţuicii, mulţi locuitori fiind posesori de cazane şi „poverne de rachiu” şi astăzi.”, a precizat primăriţa.
Primăriţa susţine liderele din Republica Moldova
Chiar dacă îi este greu să conducă şi să gospodărească localitatea, Maria Dina, aflată deja la al treilea mandat, nu se plânge. Încearcă permanent să construiască un trai mai bun pentru cetăţenii care i-au oferit încrederea lor. Mergând pe principiul că a fi şef este, înainte de toate, o responsabilitate umană şi abia apoi una profesională, Maria Dina a participat, zilele trecute, la o întrunire a primăriţelor din spaţiul românesc, care a avut loc la Chişinău. Astfel, primăriţa comunei Runcu a făcut parte din grupul celor 50 de doamne-primari din România, membre ale Ligii Femeilor Primari din cadrul Asociaţiei Comunelor din România, care au vizitat Republica Moldova. Doamnele prezente au participat la conferinţa cu genericul „Dezvoltarea locală prin participare echitabilă”, care a avut loc luna trecută, pe data de 27 aprilie. Primăriţa din Runcu s-a arătat entuziasmată şi plăcut surprinsă de
experienţa acumulată la Chişinău. Ea a subliniat că această conferinţă, a femeilor-primar din Republica Moldova şi România, a fost foarte importantă pentru promovarea şi susţinerea femeilor în activitatea publică. A fost o consolidare a ideii că femeile sunt la fel de buni lideri ca şi bărbaţii: „Pentru mine, ca primar, este foarte importantă experienţa acumulată prin participarea mea la această conferinţă de la Chişinău. Atragerea fondurilor europene, implementarea şi promovarea proiectelor de dezvoltare socială pentru şi în favoarea cetăţeanului reprezintă rolul primordial al primarului. În România sunt 116 femei-primar, iar în Republica Moldova sunt 164. Am fost încântată să văd un număr impresionant de femei-primar care au profitat de această oportunitate unică pentru a învăţa cum să dezvolte comunitatea pe care o conduc. Sunt multe problemele care merită dezbătute şi
poate, pe parcurs, împreună cu primăriţele din Republica Moldova, vom găsi soluţiile de care avem nevoie.”, a subliniat Maria Dina. În cadrul acestei conferinţe, femeile-primar din Republica Moldova şi România au pus bazele creării unei platforme comune pentru promovarea şi sprijinirea femeilor în administraţia publică locală şi au realizat un schimb de experienţă privind furnizarea unor servicii publice de calitate. „Femeile-primar din Chişinău ne-au prezentat câteva proiecte finalizate, de-a dreptul uimitoare, proiecte pentru care finanţările au mers foarte repede. Am realizat cu stupoare că acolo, comparativ cu noi, din momentul când se semnează contratul de finanţare, totul trebuie să decurgă conform condiţiilor stabilite în contract.”, a punctat Maria Dina.
După mai bine de 40 de ani de aşteptări,
Drumul Judeţean din pământ Cepari – Râmnicu Vâlcea se poate reabilita
Situaţia Drumului Judeţean 703F, Cepari – Râmnicu Vâlcea, se află pe masa Consiliului Judeţean, în vederea refacerii platformei acestuia. Vestea i-a surprins plăcut pe localnicii din comuna Runcu, în contextul în care acest drum, în ultimii 15 ani, ajunsese impracticabil. „Poate cea mai mare dorinţă a mea, ca primar, este refacerea drumului care face legătura cu judeţul Argeş. În sfârşit, a crăpat ceasul şi, după mai bine de 11 ani de rugăminţi pe la Consiliul Judeţean, acest drum poate fi reabilitat. Anul acesta, datorită noii conduceri a Consiliului Judeţean, este posibil să înceapă lucrările.”, a mai subliniat primăriţa. Una dintre cele mai importante căi de legătură între judeţele Argeş şi Vâlcea este DJ 703F Cepari – Râmnicu Vâlcea, care tranzitează comuna vâlceană Runcu şi care, de-a lungul timpului, s-a degradat semnificativ, astfel încât accesul este, în prezent, aproape imposibil.
Mulţi runceni lucrează în judeţul Argeş
Deşi au doar doi kilometri de parcurs, trecătorii nu pot ajunge până acolo decât cu pasul. Drumul respectiv scurtează distanţa dintre Curtea de Argeş şi reşedinţa judeţului Vâlcea cu peste 50 de kilometri. Pe hărţi apare ca fiind o cale de legătură între judeţele Argeş şi Vâlcea accesibilă, dar, în realitate, nu este decât o fundătură: „Drumul Judeţean 703F Cepari – Râmnicu Vâlcea face legătura între judeţele Argeş şi Vâlcea pe o lungime de doi kilometri şi necesita urgent asfaltare. Este un drum judeţean impracticabil care apare pe GPS ca fiind asfaltat, dar localnicii se trezesc de foarte multe ori cu turişti rătăciţi pe partea aceasta şi care nu ştiu că drumul este unul de pământ. Acum mulţi ani, acea zonă aparţinea judeţului Argeş. O dată cu împărţirea administrativ-teritorială, satul Valea Babei aparţine acum judeţului Vâlcea. Mulţi dintre localnicii din satul respectiv au serviciul şi pământurile pe teritoriul judeţului vecin. Primarul comunei argeşene Cepari a reabilitat drumul până la graniţa cu judeţul nostru, pentru a facilita accesul cetăţenilor. Ar fi păcat să nu le putem oferi o asemenea facilitate vâlcenilor care au nevoie să meargă des în judeţul Argeş.”, a mai spus primăriţa din Runcu.