Sunteţi aici: Pagina principală // Cultură

Traditiile pascale se pastreaza in judetul Valcea

Hora costumelor pietrariSăptămâna Mare, sau Săptămâna Patimilor, cum mai este ea cunoscută, este încărcată de durerea şi chinurile prin care Mântuitorul a trecut de când a fost trădat de Iuda, la arestarea, umilirea şi răstignirea pe cruce, până la moartea şi apoi învierea sa, o perioadă care începe cu Duminica Floriilor şi ţine până la Sâmbăta Mare. În această perioadă este bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie. Despre datinile care se petrec în aceste zile în lumea satului vâlcean, conform tradiţiei şi calendarului popular, ne-a povestit Florin Epure, director executiv la Direcţia pentru Cultură Vâlcea. Multe dintre aceste tradiţii şi obiceiuri se mai practică şi astăzi.
Praznicul Duminicii Floriilor este sărbătoarea care ne aminteşte de Intrarea Domnului în cetatea Ierusalimului, înainte de Săptămâna Patimilor. În această ultimă duminică din post, locuitorii satelor vâlcene, tineri şi vârstnici deopotrivă, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, mergeau la biserică. Crenguţele de salcie aduse de credincioşi înlocuiesc ramurile de finic şi de măslin, cu care mulţimile l-au întâmpinat pe Fiul Domnului. Ele simbolizează castitatea şi renaşterea anuală a naturii, a vegetaţiei, bucuria şi viaţa. Vechea tradiţie spune că ramura verde trebuie sfinţită, după care încep ritualurile protejării. Sărbătoarea reprezintă debutul ciclului pascal, care are o semantică şi ritualuri impresionante. În această zi se mănâncă peşte, simbolul lui Hristos în perioada precreştină: „Dacă în alte zone ale ţării există credinţa că salcia nu trebuie adusă în casă, în zona Vâlcii ramurile de salcie nu trebuie să lipsească din nici o gospodărie. Ele sunt agăţate la stâlpii casei, la uşi şi ferestre, la icoane, la vatră şi în camera bună, în grajdul animalelor etc. Se leagă ramuri de salcie la vie şi grâu, pentru ca acestea să fie ferite de piatră şi inundaţii. Aruncarea salciei era considerată un păcat şi, astfel, era păstrată vreme îndelungată, chiar dacă ramura se usca în timp. Ramurile se păstrează peste an, fiind folosite la tămăduirea diferitelor boli.”, a povestit Florin Epure.
O multitudine de tradiţii şi ritualuri din această zonă sunt legate de beneficiile şi puterile magice ale ramurilor sfinţite. O legendă a locului spune că, în Săptămâna Patimilor, Maica Domnului, aflând despre caznele la care a fost supus Iisus, s-a grăbit să ajungă la locul cu pricina. Un râu vijelios însă i-a oprit drumul, dar o salcie pletoasă de la marginea apei şi-a întins ramurile şi, astfel, Fecioara a reuşit să treacă şi să-l vadă pe Iisus crucificat.

De Florii, „Hora costumelor la Pietrari”

Directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea ne-a mai precizat că, de câţiva ani, în zona centrală a municipiului Râmnicu Vâlcea are loc „Procesiunea de Florii”, un pelerinaj creştin organizat cu prilejul acestui praznic, care începe de la Biserica „Toţi Sfinţii” şi se încheie la Catedrala Arhiepiscopală. Duminica Floriilor este întâmpinată la Pietrari cu o sărbătoare a portului popular, numită „Hora costumelor”. În această zi de sărbătoare încep bâlciurile anuale la Vâlcea, aşa cum sunt cele din localităţile Berbeşti, Lădeşti, Pietrari, Galicea şi Zătreni.

Datini şi tradiţii vâlcene în Săptămâna Mare
Fiecare zi din Săptămâna Mare are o semnificaţie aparte şi păstrează vii tradiţiile: „În ziua de luni, credincioşii îl pomenesc pe patriarhul Iosif, vândut de fraţii săi cu treizeci de arginţi, aşa cum Hristos a fost vândut de Iuda. Se obişnuieşte ca, în Lunea Mare, să se scoată totul la aerisit, să se văruiască în casă, iar obiectele de mobilier să fie spălate sau reparate. În popor se spune că, dacă te prinde Paştele în necurăţenie, îţi este blestemată casa. Marţi sau Marţea Seacă se pomenesc cele zece fecioare, ca o pildă care are menirea să ţină trează în oameni datoria de a trăi permanent întru Hristos, ca el să se regăsească în fiecare dintre ei, în orice moment. Şi în această zi se mai deretică prin casă şi prin gospodărie. Se aminteşte şi de spălarea ritualică pentru ca bolile să sece.”, a spus Epure.
Directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea a mai precizat că miercuri se făcea pomenirea femeii păcătoase, care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului păcătos. Miercuri spre Joi, la Suteşti se făcea focul cu boji (plantă asemănătoare socului, cu tulpina goală pe dinăuntru) în toate curţile creştinilor şi la morminte. Se aşeza o masă cu trei picioare în curte, iar gospodinele dădeau ocolul mesei cu o lumânare în mână şi tămâiau. Se spune că sufletele morţilor stăteau în acel loc până la ziuă, după care se reîntorceau în lumea de dincolo.
În Joia Mare (Joimarul) se rememorează cele patru momente importante din viaţa lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, ca să înţelegem ce este smerenia, Cina cea de Taină, la care Hristos instituie Taina Euharistiei, rugăciunea arhierească din grădina Ghetsimani şi începutul patimilor prin vinderea Domnului. În Joia Patimilor, creştinii merg la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească. „Un obicei tradiţional, specific zonei Drăgăşaniului, este legat de arderea, în Joia Mare, a tulpinilor de boz, o plantă cu un miros respingător. Se aprinde focul în faţa porţilor cu aceste tulpini, pentru alungarea duhurilor rele din gospodării.”, a mai povestit Epure.

La Suteşti se împart oale de lut în Joia Mare
La Suteşti şi în alte sate vâlcene se împart oale de lut cu apă, flori şi câte o pâine mică numită moş, pentru sufletele morţilor din familie: „Pe lângă faptul că se păstrează tradiţia împărţirii acelor oale de lut, tot aici există şi un alt obicei: credincioşii veniţi de la slujba de Înviere iau brazde de pământ cu iarbă verde şi le aşază la pragul uşilor, acest lucru simbolizând viaţa nouă, învierea. În ziua de Paşti se dau de pomană ouă care au fost roşite în Vinerea Mare. Tot în prima zi de Paşti se dă peste morminte câte o batistă cu ouă roşii.”, a mai spus Epure.

În comuna Ghioroiu, femeile coceau colacii
Şi în comuna Ghioroiu, tradiţia se păstrează vie în preajma Sărbătorilor Pascale. În Joia Mare, femeile coceau colacii, iar copiii se duceau seara să adune surcele de alun sau de boj, care se rup şi nu se taie cu toporul, urmând să fie arse apoi în mijlocul bătăturii. Lângă foc se pune o cană cu apă, menită să aline setea morţilor veniţi de departe.

În Vinerea Mare, vâlcenii roşesc ouăle
Directorul Florin Epure a mai povestit că în Vinerea Mare se face pomenirea de sfintele Patimi ale Mântuitorului şi de mărturisirea tâlharului celui recunoscător, care a dobândit Raiul. În această zi, vâlcenii roşesc ouăle: „Pe lângă ouăle monocrome se făceau şi ouă încondeiate sau „ouă muncite”, cum li se mai spune. Acestea nu sunt pentru consum, ci doar ca obiecte de decor. Desenele se fac cu frunze de pătrunjel, trifoi sau leuştean. Se şterg cu un şerveţel îmbibat cu puţin ulei să strălucească şi se aşază într-un coş, pe lucernă verde”. În Sâmbăta Mare se prăznuieşte îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la Iad cu dumnezeirea, pentru a ridica din stricăciune la viaţa veşnică pe cei din veac adormiţi. Sâmbăta Mare este cea a pregătirii pentru bucuria Învierii, care se săvârşeşte la miezul nopţii. Mâncarea a fost preparată în această zi. Ciorba de miel gătită acum se mai numeşte şi „ciorbă de bureţi”, ea fiind făcută din măruntaiele animalului. Rânduiala Bisericii Ortodoxe era ca, după ce fusese prohodit în cântec Mântuitorul, imediat după aceea se pomenea şi Învierea. După ce se lua Paşti, credincioşii erau miruiţi şi ciocneau ouăle roşii, luate de-acasă, mai întâi cu preotul, apoi cu familia. După Înviere se mergea acasă cu lumânarea aprinsă şi se aşeza pe prispa casei. Nimeni nu intra în casă până nu îşi ştergea picioarele pe o brazdă de iarbă verde, pregătită din timp de gospodina casei. După masa de Paşte se mergea la hora satului. Informaţiile ne-au fost furnizate de Florin Epure, directorul Direcţiei pentru Cultura Vâlcea, care le-a urât vâlcenilor Sărbători Fericite şi să păstreze tradiţia vie, asemeni strămoşilor noştri: „Vă dorim să parcurgeţi această săptămână cu respectul cuvenit jertfei Mântuitorului, cu multă credinţă şi iertare, aşa cum o făceau şi strămoşii noştri din vremuri străvechi. Paşte Fericit!”


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.