Prin aşezarea sa, comuna Pesceana stă cu faţa cât mai aproape de soare şi se află într-o zonă în care viticultura ocupa un loc însemnat în economia locală. Împreună cu alte comune, din jur, localitatea se integrează în Podgoria Drăgăşani. „Zona noastră, datorită suprafeţei culturilor de viţă de vie avea cândva aproximativ 48 de hectare. Eram printre primele 20 de localităţi în ierarhia comunelor judeţului. Cele mai cunoscute plantaţii de viţă de vie se află pe valea Morişti, Negraia şi Valea lui Anghel”, ne spune primarul Ion Vasile. Codrii seculari ai Cotoşmanului, apele şi văile înfloritoare, dealurile roditoare sau tradiţiile populare vin să confirme şi ele din plin că pe aceste meleaguri există o bogată zestre spirituală cu obârşie străveche. De-a lungul timpului, pe Valea Pesceanei sărbătorile au avut un puternic ecou. Datinile şi obiceiurile sărbătorilor de iarnă, Crăciunul şi Anul Nou au o mare încărcătură emoţională. Unele dintre tradiţii sunt vechi, vin din antichitatea geto-dacică şi au străbătut prin istorie, până astăzi. Tradiţiile sărbătorilor de iarnă din Pesceana sunt bogate, şi dovedesc din plin că sunt încă vii în inima locuitorilor. În ajunul Crăciunului, colindătorii merg pe la casele gospodarilor urându-le belşug şi bunăstare. Ei primesc în dar covrigi, mere şi nuci. În Ziua Crăciunului, tinerii satului merg cu Steaua. Simbolul sărbătorii, Moş Crăciun, capătă în folclorul local semnificaţii deosebite. Tradiţiile care se desfăşoară cu acest prilej sunt interesante şi se transmit din generaţie în generaţie, cu aceeaşi vigoare şi frumuseţe.

Programul PNDL 2 va aduce la Pesceana 180 de miliarde de lei

Comuna Pesceana este pentru prima dată în topul celor mai mari alocări bugetare din judeţ, pentru proiectele finanţate prin PNDL-2. Dintre cele 14 proiecte depuse, 5 proiecte au primit finanţare: reabilitarea şi modernizarea clădirii dispensarului şi a şcolii, construirea unei noi grădiniţe cu program prelungit, construirea a patru poduri şi asfaltarea unui drum comunal, proiect în care a fost inclusă şi construirea a două poduri. Astfel, echipa social-democrată din Pesceana va atrage de la Ministerul Dezvoltării aproximativ 180 de miliarde de lei: „Dintre cele cinci proiecte, cel mai mare proiect priveşte asfaltarea drumului comunal 112, care face legătură cu Pesceana şi groapa de gunoi de la Roeşti. Drumul este în prezent unul forestier, de pământ, iar investiţia va ajunge la aproximativ 10 miliarde de lei acolo. Ne aşteptam să primim finanţare, pentru că investiţiile noastre sunt extrem de necesare comunităţii. Pesceana este localitatea care a fost vitregită în accesarea fondurilor europene, neîndeplinind condiţiile impuse de programele europene în ceea ce priveşte densitatea populaţiei, suprafaţa, nu are gară şi nu se leagă de nici un drum judeţean. Probabil că la Ministerul Dezvoltării au o situaţie cu finanţările prin programele europene şi au văzut că sunt comune mult mai dezvoltate decât noi, şi se încearcă să ne aducă la acelaşi nivel”, afirmă viceprimarul Georgian Fulgescu.

Primarul, convins că toate problemele îşi vor găsi rezolvare la Guvern

Primarul din Peceana, Ion Vasile spune că de la început a avut încrede în programul PSD. Referitor la proiectele pentru care nu a primit finanţare afirmă că este încrezător, fiindcă PSD are un program care va scoate ţara la liman: „Este adevărat că am rămas descoperiţi cu două proiecte: canalizarea şi asfaltarea drumurilor comunale, în satele Lupoaia şi Ursoaia. În satul Ursoaia nu avem nici un metru de asfalt, iar în total ar însuma o lungime de aproximativ 8,4 kilometri de drum comunal. Însă, din câte am înţeles, după demararea licitaţiilor se vor face economii, sume care se vor repartiza către localităţile cu proiecte prioritare. Sperăm să mai prindem şi de aici ceva fonduri pentru asfaltarea drumurilor. Am încredere în acest Guvern, fiindcă tema programului de guvernare a fost „să modernizăm satul românesc”, şi eu sunt optimist. Proiecte PSD sunt încurajatoare pentru toate domeniile, iar PSD are un program care va scoate ţara la liman. Am convingerea că toate problemele îşi vor găsi rezolvarea la nivelul Guvernului, astfel încât îmbunătăţirea actului administrativ şi dezvoltarea satului românesc să fie una sănătoasă. Sunt încrezător atât în determinarea noastră de a susţine problemele fiecărei localităţi, cât şi în capacitatea celor de la Guvern de a fi deschişi la rezolvarea acestora, dacă ţinem cu toţii la acest program”, ne-a declarat primarul din Pesceana, social-democratul Ion Vasile.

Probleme cu porcii mistreţi sunt pe întreaga vale a Pesceanei

Porcii mistreţi au atacat toate culturile din Pescena. Sălbăticiunilor nu le-au scăpat nici o palmă de teren cultivat. Mai mult, oamenilor le este frică să mai iasă din case, fiindcă mistreţii au început să vină până în curţi, lucru foarte periculos. Localnicii spun că jivinele le-au distrus toată munca de un an. Mulţi dintre săteni, în această toamnă, au stat noaptea de pază ca să salveze recoltele din calea dăunătorilor: „Noapte de noapte, sătenii care au culturi sunt nevoiţi să le păzească pentru a nu fi distruse în totalitate de mistreţi”, spune primarul. De cum se însera, pe toate dealurile din Valea Pesceanei începea să bată toaca mai ceva ca la biserică. Sălbăticiunile se plimbă noaptea prin culturi de la un capăt la altul al comunei, în căutarea hranei. Ion Vasile, primarul comunei afirmă că este posibil ca, prin asociere şi prin construirea de garduri electrificate în apropierea pădurilor, proprietarii de terenuri agricole să poată evita problemele generate de porcii mistreţi. „Din cauza porcilor mistreţi, la noi în localitate în fiecare an vin cetăţenii la primărie, plângându-se că li se devastează culturile. Eu le-am mai dat ideea montării de garduri electrice, pentru că am fost pus în situaţia de a achiziţiona un astfel de gard, şi a dat randament. Însă nu este o achiziţie la îndemâna oricărui cetăţean. O altă idee ar fi să se asocieze mai mulţi proprietari şi, cu 1200 de lei se pot închide trei hectare de pământ. Soluţia statului ar fi să-i oblige pe administratorii fondului şi să-i verifice la sânge, dacă aceste animale au hrană pusă în pădure. O altă soluţie ar fi înfiinţarea asociaţiilor de proprietari, pentru că altfel se discută la nivel de asociaţie”, mai spune primarul.