Sunteţi aici: Pagina principală // Actualitate

Toata localitatea Stefanesti are utilitati

04 PRIMAREIEAflat în fruntea administraţiei locale din anul 2008 primarul comunei Ştefăneşti, Alexandru Uţă, impune respect localnicilor prin faptul că îi apreciază şi el pe aceştia. Având o experienţă managerială bună, dar cu investiţiile blocate, din cauza sumelor foarte mici, alocate comunei în ultimii ani din partea Consiliului Judeţean, primarul Uţă a reuşind cu greu, ce-i drept, să atragă fonduri pentru localitate, bătătorind drumul până la Bucureşti. „Sunt primar la al doilea mandat, dar am trecut printr-o perioadă grea. Nu a fost de ajuns criza mondială, timp în care am „bătut pasul pe loc” cu investiţiile. Am avut de tras după noi, pe de altă parte, şi modul de împărţire a fondurilor, pe criterii politice, de la Consiliul Judeţean, aspect care ne-a „frânt aripile”. Dacă nu bătătoream drumurile spre Bucureşti, acum nu era nimic realizat în Ştefăneşti. Bugetul anual pe care l-am avut îmi ajungea
cu greu pentru salarii sau alte cheltuieli strict necesare primăriei.”, a precizat primarul comunei Ştefăneşti. În opinia sa, HG 14/2015, privind alocările de fonduri destinate echilibrării bugetelor locale către primării, este benefică. „Prin noua formulă, a alocării de fonduri destinate echilibrării bugetelor locale către primării, anul acesta am primit 8 miliarde de lei. În nici un an nu am avut un asemenea buget bogat.”, spune, mulţumit, primarul.

Modernizarea infrastructurii, o prioritate pentru actuala administraţie

În ciuda lipsei fondurilor necesare dezvoltării, investiţiile se derulează pe mai multe planuri în localitate. Infrastructura este una dintre priorităţile administraţiei locale din Ştefăneşti. Astfel, pe Ordonanţa 28, vizând asfaltarea drumurilor comunale, două proiecte sunt aşteptate „cu sufletul la gură”, în privinţa alocărilor de fonduri de la Ministerul Dezvoltării. Prima investiţie prevede asfaltarea drumului comunal 61C, spre Mânăstirea Morunglav, având o valoare de 10 miliarde de lei vechi. Proiectul constă în betonarea rigolelor pe o lungime de 2,8 kilometri şi covor asfaltic pe 1,4 kilometri. Potrivit viceprimarului Ilie Popescu, proiectul este finalizat în proporţie de 13%, iar cel de-al doilea de numai 10%, pe o lungime de 7,5 kilometri, având o valoare de aproximativ un milion de euro. „Pentru acest proiect, contractul de finanţare a fost semnat în anul 2012. Primele
lucrări s-au efectuat la sfârşitul anului 2014, respectiv au fost trei uliţe asfaltate, pe care s-au turnat două straturi de covor asfaltic. În cadrul proiectului se vor construi inclusiv rigolele şi podeţele, dar se vor reabilita, de asemenea, două podeţe. Până în prezent, am primit aproximativ 2,5 miliarde de lei vechi, iar din bugetul local s-au alocat aproximativ 1,3 miliarde. Termenul de finalizare a proiectului era toamna anului 2015. Am încheiat un act adiţional cu constructorul, pentru continuarea lucrărilor de asfaltare a încă 5 uliţe şi, astfel, ne-am apropiat de jumătatea lucrărilor. Proiectul este foarte mare, necesitând o amplă investiţie. Prin acest proiect, toate uliţele din comuna Ştefăneşti vor fi asfaltate. Astfel, capitolul infrastructură se va închide.”, a declarat viceprimarul Popescu.

Reabilitarea podului, cu fonduri de la Consiliul Judeţean

Drumul judeţean 676 E arată ca după bombardament. De-a lungul timpului, acesta a fost doar puţin peticit, fără a fi inclus într-o lucrare de reabilitare serioasă. Şoferii sunt nevoiţi acum să facă slalom, doar pentru a nu-şi rupe maşinile pe acest drum. „Avem promisiuni că acest drum va fi prins în reabilitare. Toată iarna am plombat gropile cu pietre sau cu balast, să nu îşi mai rupă oamenii maşinile pe aici. Aproape săptămânal stau cu căruţa pe drum, să pun balast în gropi.”, a mai spus primarul. Pe drumul judeţean 676 C, la kilometrul 3+100, în urma torenţilor necontrolaţi şi a viiturilor venite de pe deal în vara anului trecut, a fost distrus şi un pod. Este un drum foarte circulat, pe ruta Dobruşa –Ştefăneşti – Drăgăşani şi, din lipsă de fonduri, primarul nu mai credea că îl va vedea vreodată reparat. „Vreau să îi mulţumesc vicepreşedintelui Romulus Bulacu pentru că a răspuns la necazul nostru. În prezent, se lucrează la reabilitarea şi consolidarea podului, cu fonduri de la Consiliul Judeţean.”, a ţinut să declare primarul.

Comuna Ştefăneşti are apă şi canalizare

Comuna Stefăneşti este, însă, localitatea care beneficiază de apă la robinet şi canalizare, iar acest lucru spune multe despre gradul de confort al oamenilor din zonă, faţă de locuitorii altor comunităţi din sudul judeţului, văduviţi de aceste minime utilităţi. În ultimul sfert de veac, priorităţile primarilor, în fiecare an electoral, au adus în atenţia cetăţenilor proiecte de apă şi canalizare, dar niciodată acestea nu au fost finalizate, pe de o parte din cauza lipsei fondurilor, iar, pe de altă parte, a inexistenţei unei strategii de dezvoltare coerente. „În comună există reţea de apă 100% . În anul 2014 am mai făcut o extindere de reţea pe trei uliţe, unde nu era introdusă conducta de apă. Suma necesară pentru realizarea investiţiei a fost pusă la dispoziţie de Consiliul Local. În Ştefăneşti, dintre 1465 de roluri fiscale, aproximativ 1000 de gospodării sunt branşate la sistemul de apă.”, a mai declarat viceprimarul comunei Ştefăneşti, Ilie Popescu.

Canalizarea, o lucrare „cu cântec”
• Alexandru Uţă: „A fost o investiţie delicată, nu se semnase recepţia”

Problema care îl apăsa cel mai tare pe primarul Uţă a fost sistemul de canalizare din localitate. Lucrarea a fost un proiect moştenit de la fosta administraţie, din perioada 2004-2008. Când a ajuns primar, în 2008, lui Alexandru Uţă i s-a dat numai recepţia lucrării, care trebuia semnată. Sistemul de canalizare nu funcţiona la capacitate normală, ci numai în anumite zone. „Canalizarea se întinde pe 18 kilometri şi deserveşte întreaga comună. Proiectul a avut o valoare de un milion de euro, lucrarea fiind demarată în 2007, şi trebuia finalizată în luna mai 2008. După o perioadă lungă în care primăria a fost în proces cu firma constructoare, s-a ajuns la un acord. Astfel, s-a semnat recepţia finală pentru reţeaua de canalizare.”, afirmă primarul comunei Ştefăneşti, Alexandru Uţă. În opinia viceprimarului Ilie Popescu, pentru reţeaua de canalizare ar mai fi necesară o extindere de reţea pe aproximativ 1,5 kilometri şi construirea a încă unui puţ de apă „Vara, când este secetă, cele două puţuri pe care le avem nu fac faţă consumului. În acest sens avem un proiect, deocamdată, în stadiul de discuţii, pentru construirea a încă unui astfel de puţ. Suma necesară pentru demararea lucrării ar ajunge la aproximativ 3 miliarde de lei, bani pe care nu îi avem, însă.”, a mai precizat viceprimarul Popescu.

Şcoala, obiectiv primordial

„Toate proiectele sunt prioritare pentru mine, dar ne ocupăm de fiecare, pe etape şi în funcţie de fondurile alocate.”, ne-a declarat primarul Alexandru Uţă.
Scăderea demografică drastică a populaţiei, în special la sate, a provocat închiderea şcolilor cu un număr mic de elevi. Nici comuna Ştefăneşti nu a fost ocrotită de acest fenomen.
Cândva, la Ştefăneşti funcţionau cinci şcoli, în timp ce astăzi, pe raza localităţii mai activează doar două şi o grădiniţă cu program normal. „În comună există Şcoala Teodor Bălăşel, singura cu personalitate juridică, la care se alătură Şcoala din satul Dobruşa de Sus şi grădiniţa. Şcoala din satul Dobruşa de Sus este o clădire reabilitată şi modernizată în anul 2012, printr-un proiect derulat prin Ministerul Învăţământului, cu fonduri de la Banca Mondială. Cu toate acestea, numărul copiilor scade dramatic, de la an la an. Prima cauză este scăderea populaţiei din localitate, iar, în al doilea rând, faptul că suntem foarte aproape de municipiul Drăgăşani, aspect care îi determină pe părinţi să îşi ducă copiii la şcoală sau la grădiniţa cu program prelungit din Drăgăşani. Avem şi noi un proiect pentru o grădiniţă cu program prelungit, depus de foarte mult timp la Ministerul Educaţiei, dar nu am primit un răspuns concret referitor la finanţare.”, a adăugat viceprimarul Ilie Popescu.

Microbuzul şcolar are numai 17 locuri

Transportul celor 223 de elevi spre cele două şcoli, cu numai un singur microbuz şcolar, ridică în fiecare zi o problemă destul de serioasă autorităţilor locale: „Avem un singur microbuz, cu o capacitate de 17 locuri, dar ne-ar mai fi necesar încă unul, pentru că noi transportăm zilnic 223 de copii. Am făcut demersurile necesare pentru achiziţionarea a încă unui microbuz şcolar. Ne descurcăm foarte greu, ne dorim un microbuz şcolar cu 24 de locuri pentru care avem promisiuni, şi sperăm că nu am „bătut apa în piuă” pe la Inspectoratul Şcolar.”, mai spune viceprimarul.

Vechea şcoală din Şerbăneşti, transformată într-un club al copiilor

Lucrările de reabilitare la Şcoala de la Şerbăneşti se vor finaliza în primăvara acestui an. În locaţia proaspăt amenajată se va înfiinţa un club al copiilor din Ştefăneşti, sub atenta supraveghere a directorului, Ilie Bucă. Pentru copii, acest club va fi o alternativă fericită la petrecerea timpului, o şansă pentru a-şi descoperi talentele, un loc aparte de petrecere a timpului liber într-un cadru bine organizat. „Am reabilitat Şcoala de la Şerbăneşti, cu toate că nu era funcţională, fusese închisă în urmă cu zece ani. Era o construcţie foarte veche, într-o stare deplorabilă, pe acoperiş se spărseseră ţiglele şi ploua în interior. În urma unui referat al domnului director Ilie Bucă, prin care a solicitat înfiinţarea unui club al copiilor, am luat hotărârea, în Consiliul Local să reabilităm această şcoală. Cu bani foarte puţini din bugetul local şi cu ajutorul persoanelor care
beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, am demarat lucrările. În prezent, suntem într-un stadiu avansat al reabilitării. Am schimbat acoperişul, am pus geamuri şi uşi termopan, am refăcut tavanele şi pereţii, iar exteriorul va fi tencuit şi zugrăvit. Ne-am propus să finalizăm lucrările cel târziu pe data de 1 mai, după care facem recepţia şi îi predăm cheile domnului director Ilie Bucă. Aici se va înfiinţa un club al copiilor, ţinând cont că în zona Şerbăneştilor au existat foarte mulţi lăutari, şi ne dorim să reluăm tradiţia cu un taraf şi reînfiinţarea formaţiei de căluşari.”, a declarat viceprimarul.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.