Social-democratul Constantin Drăghici confirmă că accesarea programelor în vederea obţinerii fondurilor europene s-a dovedit o strategie de succes, şi că puţini dintre primarii care au avut acest noroc nu se pot plânge acum. Mărturiseşte că abia aşteaptă noile măsuri, pentru a mai atrage fonduri pentru extinderea investiţiilor deja realizate, sau pentru a începe noi proiecte. Pentru a evita o blocare a proiectelor pe care şi le-a propus pentru dezvoltarea localităţii, Constantin Drăghici susţine că investiţiile întocmite în vederea accesării fondurilor guvernamentale vor mai zăbovi până când ghidurile solicitantului de finanţare europeană îşi vor face apariţia, accentuând din nou că acestea sunt singura şansă de dezvoltare rapidă a localităţilor rurale.
„Mai avem şi extinderea sistemului cu apă, dar opţiunea mea este ca ambele reţele să meargă în paralel, acesta fiind unul dintre motivele pentru care nu am ţinut încă licitaţia. Proiectul cuprinde 22 de kilometri de reţea de apă, cu care se va închide tot sistemul cu apă din localitate. În prezent, reţeaua este prinsă pe Ordonanţa de Guvern 28, dar un alt motiv pentru care nu am ţinut licitaţia este că nu am vrut să mă încurc deocamdată, deoarece statul nu are bani. Aştept lansarea noului PNDR, noilor criterii de depunere a proiectelor cu fonduri europene. Proiectul are o valoare de 525.000 de euro. Avem studiile de fezabilitate, inclusiv pentru extinderea reţelei de canalizare pe o lungime de 22 de kilometri, Anul acesta, din punct de vedere al investiţiilor, consider că este pierdut, pentru că, în mod normal, trebuia să se lanseze de la începutul acestui an. Ghidurile în prezent sunt trimise la Buruxelles pentru
avizare, dar merge greu, şi în toamnă, până ajung din nou la Guvern şi până se vor aproba trece toamna şi vine iarna, iar iarna este mai greu de deschis sesiuni. Cred că abia la începutul anului viitor ne aşteptăm să realizăm ceva”, a mai spus Constantin Drăghici.
Primarul a mai menţionat că, o dată cu apariţia ghidurilor solicitantului pentru programele europene va accesa fonduri europene inclusiv pentru dezvoltarea infrastructurii: „Vom prinde cei 2,4 kilometri din diferenţa de la proiectul deja depus pe fonduri europene în cătunul Aninoasa, pe DC 97, plus 600 de metri în cătunul Palanga Dos, din DC 91 mai avem 2 kilometri, continuarea la DC 91 – încă 1,5 kilometri şi mai avem din DC 88 de realizat 300 de metri. În urmă cu mulţi ani a fost asfaltată doar o parte din DC 91, 1,5 kilometri din totalul drumului. În primă fază, acest drum a fost prins la pietruire, pentru că toate drumurile începute cu pietruire sunt rămăşiţe din drumurile asfaltate, porţiuni care sunt în prezent pietruite. Este vorba despre toate drumurile comunale, pe care eu vreau să le cuprind într-un singur proiect”, a concluzionat primarul Drăghici.
Localitatea Amărăşti nu are cămin cultural
Comuna Amărăşti nu are un cămin cultural şi nici un alt spaţiu unde să se poată desfăşura activităţile culturale, destul de dezvoltate în localitate. În urmă cu 18 ani, la iniţiativa fostului primar a fost început, cu bani de la buget o locaţie având destinaţia unui cămin cultural, cu o suprafaţă foarte mare, aflată chiar lângă sediul primăriei. Pe parcurs s-a dovedit însă că finalizarea proiectului aducea o gaură în bugetul local de 21 de miliarde de lei vechi, În situaţia aceasta, bugetul localităţii fiind prea sărac, administraţia locală nu putea face faţă unor cheltuieli atât de mari, iar proiectele europene şi cele naţionale de finanţare nu au privit până acum finalizarea clădirilor deja începute. Nu sunt bani nici în prezent pentru continuarea lucrărilor, iar reprezentanţii statului au dat din umeri la apelurile făcute de primar. „Din anul 1996 a început construcţia, din bugetul local.
Consider că locaţia este prea mare pentru o localitate rurală. Nu este nici vina primarului de atunci, a vrut să facă un lucru bun, dar era bine dacă se făcea puţin mai mic, ca dimensiune. Are foarte multe birouri inutile şi un foaier mare, fiind foarte greu de susţinut sustenabilitatea lui. Va trebui, totuşi, să-l finalizăm. Nu am putut depune proiectul pe nici un program, pentru că investiţia a început cu finanţare de la bugetul local, iar până anul trecut, în toamnă, nu exista nici un program de finanţare al acestor lucrări neterminate. Erau cuprinse prin Compania Naţională de Investiţii construcţii noi, reabilitări de clădiri, dar nu era posibilă finalizarea lucrărilor. Într-un târziu, anul trecut, în toamnă, au venit cu un amendament la investiţiile pe care vor să le facă prin CNI şi au adăugat şi posibilitatea finalizării lucrărilor. În prezent, proiectul este actualizat şi aştept o sesiune de depuneri
pentru proiecte cu lucrări începute. Căminul ar mai avea nevoie de 21 de miliarde de lei vechi. Pe fonduri europene, până în prezent nici o măsură nu a fost, şi mi-e teamă că nici de acum înainte nu va fi vreuna. Este foarte greu, pentru că, între timp, manifestările culturale trebuie să le desfăşurăm în parc, pe o scenă în are liber, aşa cum se întâmplă de foarte mulţi ani.
Constantin Drăghici: „Repetiţii facem în primărie, la şcoală sau la biserică”
Chiar dacă localitatea nu a fost privilegiată cu un cămin cultural pe măsura activităţilor, acest fapt nu i-a împiedicat pe cei implicaţi în păstrarea culturii să meargă mai departe cu desfăşurarea activităţilor culturale. „Activitatea culturală de la Amărăşti este foarte dezvoltată şi cu toţii ne chinuim, pentru că repetiţiile le facem în primărie, la şcoală sau la biserică”, spune primarul. În comună sunt într-adevăr extrem de numeroase activităţile culturale, începând cu grupul vocal condus de primarul Constantin Drăghici, care a depăşit graniţele ţării, „Haiducii de la Amărăşti”. În plus, cei doi preoţi ai comunei, inimoşi şi iubitori de cultură organizează în fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă un festival de colinde cu copiii talentaţi din toată zona. Tot la iniţiativa lor, s-a format ansamblul folcloric format din copii, care prezintă cântece şi dansuri, care au fost
prezenţi inclusiv la emisiuni televizate. Preotul din satul Mălinaş pregăteşte şi el un grup vocal bărbătesc, axat pe colinde şi cântece bisericeşti.
„Haiducii de la Amărăşti” sunt cunoscuţi şi peste hotare
Latura culturală reprezintă o altă prioritare pentru primarul localităţii Amărăşti.
„Avem în Amărăşti un ansamblu folcloric care, prin seriozitate şi profesionalism, s-a impus în peisajul folclorului românesc autentic. Este vorba de „Haiducii din Amărăşti”, un ansamblu pe care eu şi fratele meu l-am format în anul 1999”, spune primarul. Grupul s-a format din dorinţa de a păstra şi a perpetua în viitor cântecul popular, în forma sa originară.
„Primele înregistrări le-am făcut aici, în holul primăriei, pentru radio. Fratele meu cocheta pe atunci cu radioul şi a vorbit cu cineva de la radio care a venit cu aparatura, însă, neavând cămin cultural, am încercat să facem înregistrările într-o sală de clasă de la şcoală, unde acustica era foarte proastă. Îndrumătorul nostru, profesorul Brânaru ne-a sfătuit să mergem într-o biserică, dar întâmplarea a făcut ca toate instrumentele să le avem la primărie, şi am descoperit atunci că cea mai bună acustică este aici, la primărie. Când am auzit primele înregistrări la Radio România Actualităţi ne-am dat seama că se poate, şi că noi putem şi mai mult de atât. Am cântat atunci fără acompaniament. Ulterior am mers la un studio, să facem primele înregistrări cu orchestră, şi am înregistrat şapte piese cunoscute, culese din zona noastră. În anul 2001 am început să pregătim primul album, o parte
din piese le-am luat de la bătrâni, iar o altă parte le-am preluat din tezaurul folcloric al zonei Drăgăşani. Am făcut astfel 14 piese, pe care le-am pregătit întâi noi. După aceea, profesorul Constantin Ceauşu a făcut orchestraţia şi le-am imprimat în acelaşi studio. Aşa s-a născut primul album de piese care a fost lansat la Bucureşti. Ulterior am mai imprimat un album tot cu 14 piese, şi acest album are, în parte, piese necunoscute. Am fost invitat cu grupul vocal la absolut toate posturile de televiziune, inclusiv am avut un turneu în Occidentul Europei. Unui cetăţean belgian interesat de cultură şi un personaj îndrăgit pe plaiurile româneşti i-au plăcut foarte mult cântecele noastre, organizându-ne acest turneu”, ne-a spus primarul. Primul sponsor al grupului şi cel mai substanţial a fost Ion Marin, administratorul firmei Rarora. Pe vremea când acesta era un om de afaceri prosper, Primăria Amărăşti a primit
o sponsorizare 60 de milioane de lei vechi. De suma respectivă, primarul a reuşit să cumpere costume populare şi a înregistrat primul album. „Pentru noi a fost fantastic, altfel o tărăgănam mult timp, nu aveam putere financiară. Ulterior am mai fost sponsorizaţi, dar cu factură, sumele fiind mult mai mici. Am fost la foarte multe spectacole, am participat şi la un concurs al grupurilor folclorice din toată ţara, organizat la Mioveni în luna februarie, unde au fost prezente toate grupurile bune din ţară. Noi am luat premiul Consiliului Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Argeş. Totul se face din plăcere, beneficiile financiare au mai fost, dar nu în aşa fel încât să zicem că acesta este motivul”, dezvăluie primarul Constantin Drăghici.
