Primarul comunei Grădiştea, Ilie Boiangiu, încearcă să le creeze, pe cât posibil, condiţii de trai cât mai bune localnicilor, fiind convins că, dintre tinerii care au plecat în ultimii ani în căutarea unui trai mai bun, puţini sunt cei care se mai încumetă să se întoarcă.
Ilie Boiangiu şi-a propus astfel, încă din primul mandat, să rezolve problemele stringente ale comunităţii, în aşa fel încât din ce în ce mai puţini tineri să plece la oraş sau peste hotare. Fenomenul este deja îngrijorător în zonă, pentru că media de vârstă a locuitorilor este deja peste 70 de ani. Din cauză că nu există alternativă pentru tineri în localitate, în afară de agricultură, care în acest an a adus numai amărăciune în casele oamenilor, statul român aruncând doar promisiuni şi vorbe deşarte tinerilor agricultori, aceştia migrează masiv spre ţările dezvoltate, depopulând practic satele. La Grădiştea există pericolul dispariţiei, în viitorul foarte apropiat, a unor sate şi cătune. Soluţiile sunt, practic, imposibil de aplicat, în condiţiile în care bugetele locale nu pot susţine cheltuielile comune ale localităţilor. Cea mai bună variantă ar fi înfiinţarea unor locuri de muncă, dar primarii nu reuşesc să atragă investitori. Singura lor speranţă au rămas proiectele europene legate de infrastructură, care pot oferi locuri de muncă, timp de câteva luni. În opinia primarului, cauza depopulării localităţii este oferta din ce în ce mai slabă de locuri de muncă, dar şi existenţa, în străinătate, a unei scheme de ajutor pentru cei care au copii. „Noi suntem pe un trend descendent, mergem din rău în mai rău. Pentru depopularea comunei, factorul decisiv este dispariţia locurilor de muncă. Aflaţi într-o astfel de situaţie, suntem astăzi o localitate îmbătrânită. Acestea toate sunt perspective pe termen mediu şi lung, dar eu mă gândesc la ce urmează în perspectivă, peste 10 ani. Tineretul a plecat, puţini sunt cei care se mai încumetă să se întoarcă. Şi dacă înainte se mai gândeau la un plan de reîntoarcere la casa părintească sau la pământul natal, acum, planurile lor sunt altele: nu vor să mai audă nici măcar la bătrâneţe de o eventuală întoarcere. Nu se mai construiesc noi case, avem uliţe doar cu câte o casă bătrânească, din care vezi că mai iese câte un bătrân. Comparativ cu ce era acum 20 de ani, când 60% dintre tineri lucrau în minerit şi se căsătoreau în localitate, îşi întemeiau o familie, iar fiecare uliţă a satului era plină de copii, acum este pustiu peste tot. Acum se căsătoresc şi pleacă, deoarece ţările dezvoltate le pot oferi locuri de muncă bine plătite, iar schemele de ajutor pentru cei care au copii sunt un adevărat sprijin, comparativ cu sistemul din ţara noastră.”, atrage atenţia primarul comunei Grădiştea, Ilie Boiangiu.
Toate drumurile comunale au fost distruse
• Valoarea pagubelor provocate de ploile căzute la Grădiştea este de 350.000 lei
Într-o localitate şi aşa săracă, precum Grădiştea, furia naturii a produs noi pagube. Bilanţul pagubelor include drumuri comunale distruse, sute de hectare de culturi agricole aflate sub apă, gospodării inundate, alunecări de tren şi oameni disperaţi. „După ce apele s-au retras, la primărie s-a format comisia care a inventariat fiecare dintre punctele pe unde natura a lovit cel mai greu. Deplasându-ne în teren în vederea semnalării pagubelor produse ca urmare a precipitaţiilor abundente căzute, am constatat că toate drumurile au fost inundate, fiind traversate de apele pluviale care s-au revărsat de pe versanţi, iar şanţurile de scurgere nu au putut prelua toată cantitatea de apă. Au fost inundate culturi, apa pătrunzând în locuinţe şi beciuri, 30 de gospodării fiind afectate şi neavând acces la drumuri publice. În prezent, avem şi trei podeţe afectate în urma viiturilor aduse de pârâul Obislavu. În cătunul
„La Trusculeşti” a fost ruptă culeea podului, iar la podurile de pe drumurile vicinale Stana şi Obislavu au fost dislocate gabioanele de protecţie a malurilor, materialul dintre aripile podurilor fiind luat de ape. În satul Tuturu, la 40 de metri înaintea zidului de sprijin al drumului comunal 79B Tuturu, avem o alunecare de teren care a produs inclusiv ruperea asfaltului pe o distanţă de 20 de metri şi a pus în pericol circulaţia pe acest drum. Pe drumurile vicinale şi de exploatare din satele Tuturu, Linia, Valea Gradiştea şi Diaconeşti, din cauza căderilor masive de apă, platforma drumurilor a fost deteriorată. Toate drumurile comunale care fuseseră reabilitate prin reprofilare, balastare şi compactare au fost distruse în proporţie de peste 80 la sută de efectele căderii masive de apă, necesitând o rapidă intervenţie pentru a putea fi practicabile, deoarece acum nu mai sunt accesibile. Suprafeţele cultivate cu porumb şi alte culturi au fost inundate pe zone care depăşesc 70 de hectare de teren arabil. În satul Obislavu trebuie construit un alt pod, mai înalt, prin înlocuirea tuburilor de 1000 diametru şi repararea podurilor, prin construirea de culee noi. Valoarea estimată a pagubelor provocate de ploile căzute este de 150.000 de lei noi, bani necesari pentru repararea drumurilor comunale, dar şi 200.000 de lei pentru construirea şi reabilitarea podurilor distruse.”, a prezentat primarul liberal bilanţul pagubelor în urma ploilor căzute pe raza localităţii Grădiştea.
Piscina din Grădiştea aduce bani la bugetul local
Trecând printr-o perioadă destul de grea, în care fiecare ban primit trebuia drămuit cu chibzuială, primarul a găsit calea, spre bucuria copiilor şi a tinerilor care au mai rămas în localitate, cât şi pentru cei din împrejurimi, pentru amenajarea unei baze de agrement demnă de cele din mediul urban. Astfel, comunitatea beneficiază, în prezent, pe lângă toate serviciile publice, de canalizare, apă curentă, cablu tv, asistenţă medicală, şcoli reabilitate şi de o minunată piscină, în satul Obislavu. Proiectul reprezintă o investiţie finalizată, la valoarea de 4 miliarde de lei vechi, care este acum o oază de relaxare pentru oameni. „Comuna Grădiştea dispune de un complex sportiv şi de agrement cât se poate de modern. Investiţia am realizat-o cu fonduri de la Guvern şi de la Consiliul Local. Am reuşit să obţinem bani de cofinanţare de la Consiliul Judeţean şi cei 3,7 miliarde de lei vechi alocaţi de
„Guvernul Boc” pentru investiţii fiecărei primării. Am avut noroc că am primit bani în perioada aceea, astfel am reuşit să termin lucrarea. Este un loc unde copiii se pot bucura de soare şi relaxare vara. În fiecare zi, piscina este plină, iar sâmbăta şi duminica sunt peste 200 de persoane. Percepem o taxă modică, de 5 lei pentru adulţi şi 3 lei pentru copii. Piscina are o suprafaţă de 20×10 metri, iar tratarea apei se va face printr-o staţie de filtrare. De asemenea, în zonă sunt amenajate şi câteva spaţii comerciale, care atrag chirii către bugetul local.”, a spus primarul comunei Grădiştea.
90% dintre gospodării sunt branşate la reţeaua de apă
Poate cea mai importantă realizare din comuna Grădiştea este sistemul de alimentare cu apă. În prezent, comunitatea din Grădiştea beneficiază de apă la robinet în proporţie de 90 la sută. „În localitate am reuşit să introducem reţeaua de apă pe o lungime de 30 de kilometri. Nu am predat-o la Apavil, deoarece avem licenţă proprie şi ne-o administrăm singuri. Preţul metrului cub de apă este 2,96 lei şi pentru canalizare este 1,20. Avem un serviciu propriu de administrare a reţelei, pentru care sunt patru salariaţi care se susţin singuri din încasări, iar din restul banilor colectaţi mai facem câte o reabilitare sau modernizare. La reţeaua de apă ar mai fi necesare extinderi de reţea în Străchineşti pe un kilometru şi în Valea Grădiştei – doi kilometri, dar sunt răsfirate rău casele şi este complicat. Cereri avem, dar nu sunt bani.”, a mai spus Ilie Boiangiu. Încă din primul an de
mandat, primarul a reuşit să înceapă lucrările la proiectul „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, care a constat în alimentarea cu apă potabilă a comunei Grădiştea. Proiectul a avut valoarea de 721.945,52 euro, din care 75% provin de la Agenţia SAPARD şi 25% din bugetul de stat. Lucrarea a fost finalizată în anul 2006: „Cetăţenii aveau nevoie în primul rând de apă curentă, apoi de restul. Am încercat să realizăm obiectivele în funcţie de cerinţele şi nevoile oamenilor. Am introdus apa pe o suprafaţă de 23,5 kilometri, iar ulterior am făcut o extindere pentru încă 15 kilometri. Prin proiectul accesat pe Măsura 3.2.2. am cuprins şi 6 kilometri de canalizare, care să completeze alimentarea cu apă, acolo unde ponderea populaţiei este mai mare.”, a precizat Boiangiu.
