Sunteţi aici: Pagina principală // Actualitate

Tinerii din Stefanesti, obligati sa isi gaseasca slujbe in strainatate

01 SIGLALocalitatea Ştefăneşti se află la numai cinci kilometri de municipiul Drăgăşani, dar potenţialul economic al zonei este foarte scăzut. Primarul Alexandru Uţă spune că, acum câţiva ani, pe teritoriul comunei s-au aflat societăţi comerciale importante, la nivel naţional, cum era, de exemplu, fabrica de armament, dar astăzi, comunitatea din zonă trăieşte cu o singură speranţa: că, într-o bună zi, Parcul Industrial Drăgăşani – Bălceşti, promis de autorităţile vâlcene, va deveni realitate. „Comuna Ştefăneşti este aşezată într-o zonă cu tradiţie agro-viticolă. Această zonă nu s-a bucurat de atenţie, pentru dezvoltarea industriei, din partea autorităţilor naţionale. Pământul este insuficient pentru a satisface nevoile locale în totalitate, iar statul nu a construit, din diferite motive, obiective industriale care ar fi ridicat potenţialul zonei. Cu toţii aşteptăm deschiderea parcului industrial, care sperăm să dea un imbold economic acestei zone. În prezent, din localitate sunt plecaţi peste 500 de tineri, iar oamenii care au nevoie de serviciu sunt într-o continuă căutare de locuri de muncă mai bine plătite în afara ţării, deoarece aici nu au unde să muncească”, a mai spus primarul comunei Ştefăneşti.
Asfalt, apă şi canalizare în satele comunei Ştefăneşti

În cele două mandate, primarul a reuşit finalizarea unor investiţii absolut necesare în localitate. De când a preluat frâiele administraţiei, acesta a demarat numeroase proiecte care au vizat asfaltări şi modernizarea unor drumuri, dar şi construirea sălii de sport „Cerasela Pătraşcu”, reabilitarea Căminului cultural, iluminatul stradal, dotarea cu mobilier şi centrale termice a bisericilor şi a dispensarului, înfiinţarea sistemului de apă şi canalizare, dar şi alte lucrări absolut necesare în localitate: „Avem apă, canalizare, drumuri asfaltate, o sală sportivă pe care multe localităţi şi-ar dori-o, şcoli moderne, astfel încât mâine, dacă nu voi mai fi primar, voi pleca de aici cu fruntea sus, nu cu capul plecat”, spune Alexandru Uţă.

Toate drumurile locale au fost asfaltate

În prezent, în localitate de derulează un proiect prin O.G. 28, pentru asfaltarea a 45 de uliţe, cuprinse în două proiecte: „Cu bani de la stat se lucrează la turnarea celui de-al doilea strat de asfalt pe nouă dintre cele 45 de uliţe cuprinse în proiect, pentru asfaltare. Vom mai rămâne până în campanie cu câteva uliţe neasfaltate, dar, partea bună este că banii sunt alocaţi deja. Am semnat contractul cu Ministerul Dezvoltării şi, indiferent dacă voi mai fi sau nu primar, proiectul trebuie să se finalizeze. În cele două contracte sunt prinşi 8,3 kilometri de drumuri, de 45 de miliarde de lei vechi. Mai avem un proiect, pentru 2,7 kilometri, la care deja se lucrează pentru betonarea şanţurilor, se face încadrarea de o parte şi de alta a şanţului. Acest proiect are o valoare de 12 miliarde de lei vechi. Banii sunt garantaţi de Ministerul Dezvoltării în funcţie de devizul de lucrări prezentat şi în funcţie de rapiditatea cu care lucrează constructorul respectiv”, a mai declarat primarul. Tot în această perioadă vor demara lucrările pentru construirea a 3 kilometri de rigole betonate pentru scurgerea apelor de pe versanţi: „Localitatea este la poalele dealurilor şi, atunci când plouă, apele de pe dealuri se scurg liber pe versanţi, iar noi, prin aceste canale de scurgere, le dirijăm. Puşi într-o astfel de situaţie, avem făcut un canal pe sub Dealul Viilor, pe care l-am reamenajat şi am mai făcut un canal de colectare a apelor care se scurg de pe versanţi, în satul Şerbăneşti, cu o lăţime de 3 metri şi o adâncime de 1,70 metri, cu ajutorul căruia am drenat toate apele care strâng de pe dealuri”, mai spune primarul.

Scoala Teodor Balasel intra in reabilitare capitala

Scăderea demografică a populaţiei din ultimii ani a provocat în multe comune închiderea şcolilor cu un număr mic de copii. Nici comuna Ştefăneşti nu a fost ocolită de acest fenomen. Acum câţiva ani, la Ştefăneşti funcţionau cinci şcoli, dar astăzi, pe raza localităţii mai activează doar două şcoli şi o grădiniţă cu program normal.
„În comună există Şcoala Teodor Bălăşel, singura cu personalitate juridică, la care se alătură şcoala din satul Dobruşa de Sus şi grădiniţa. Şcoala din satul Dobruşa de Sus este o locaţie reabilitată şi modernizată în anul 2012, printr-un proiect derulat de Ministerul Învăţământului, cu fonduri de la Banca Mondială. Cu toate acestea, numărul copiilor scade dramatic, de la an la an. Cauza principală este scăderea demografică a populaţiei din localitate, iar, în al doilea rând, faptul că suntem foarte aproape de municipiul Drăgăşani, aspect care îi determină pe mulţi părinţi să îşi ducă copiii la şcoală sau chiar la grădiniţa cu program prelungit din Drăgăşani.

Teodor Bălăşel este considerat „ctitorul” localităţii

Şcoala „Teodor Bălăşel” este veche de peste 100 de ani şi trebuie reabilitată urgent, pentru că acoperişul, în special, este degradat. Clădirea a fost construită din anul 1908 şi, pentru a nu se degrada în totalitate, atât cât se poate, s-au făcut lucrări de reparaţii în fiecare an, cu fonduri din bugetul local. Administraţia locală a depus un proiect în anul 2013 la Ministerul Educaţiei, pentru reabilitarea si modernizarea şcolii, însă, ulterior, fondurile s-au mutat la Ministerul Dezvoltării. Primarul Alexandru Uţă este pus acum în situaţia de a aloca tot din bugetul local banii necesari reparaţiilor. „Anul acesta se vor aloca din bugetul local 2 miliarde de lei pentru a se monta un nou acoperiş la şcoală. Şcoala are o vechime de peste 100 de ani şi ar necesita o reparaţie capitală”, a declarat primarul.
Teodor Bălăşel, preot şi folclorist, a fost numit pe vremuri învăţător la Ştefăneşti şi a iniţiat şi realizat o serie de construcţii în parohie: biserica, şcoala primară, şcoala agricolă, primăria, un monument al eroilor, o bancă şi o cooperativă, biblioteca populară, ba chiar şi un muzeu istoric etnografic şi o biserică din lemn, în satul Dobruşa. Învăţătorul Bălăşel a militat pentru emanciparea ţărănimii, şi este considerat „cel mai de seamă folclorist din Oltenia”, sau „ctitorul folclorului oltenesc”. Toată viaţa a cules balade, doine, cântece haiduceşti, legende, tradiţii şi obiceiuri, oferite apoi spre publicare Academiei Române. Încă din anul 1892 a reuşit să tipărească doar o parte neînsemnată în broşuri şi reviste, iar restul materialelor culese de el au apărut după moartea sa.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.