Apa şi canalizarea, un proiect finalizat
Poate cel mai important proiect finalizat până acum la Zătreni este introducerea sistemului de alimentare cu apă şi canalizarea, aceasta fiind cea mai mare investiţie a localităţii din toate timpurile, prin PNDR: „În anul 2011, am urmărit ca proiectele începute în anii anteriori să fie continuate şi finalizate. S-au finalizat lucrările la cea mai mare investiţie a localităţii din toate timpurile, prin PNDR, şi anume „Sistem integrat de alimentare cu apă şi canalizare”. Acest proiect cuprinde 14 kilometri de reţea de apă şi şase kilometri de canalizare în opt sate ale localităţii (sunt 14 sate) pe care l-am finalizat şi avem deja peste 150 de familii care s-au racordat la acest sistem de apă şi canalizare.”, a adăugat primarul.
O problemă în acest sens pe care o întâmpină administraţia locală este preluarea acestui sistem de apă şi canalizare de către Apavil: „Acţiunea continuă, întâmpinăm greutăţi cu preluarea acestui obiectiv de către Apavil, pentru că suntem înscrişi în Asociaţia Judeţeană APA Vâlcea şi, în mod normal, prin protocolul înscris între ei şi noi acest obiectiv ar trebui preluat de ei. Promisiuni sunt, dar nu ne rămâne decât să aşteptăm şi să vedem ce se va întâmpla.”.
În viitor, primarul din Zătreni se gândeşte să extindă reţeaua de apă şi canalizare, un proiect aflat în faza de avizare, urmând ca, în primăvara acestui an, şi acest proiect să fie scos la licitaţie: „Un al proiect este pentru apă şi canalizare în satul de unde sunt eu, pentru că acolo este drum asfaltat. Vom vedea în ce măsură vom avea şi fonduri pentru acesta. Extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare este necesară pentru că nu am aceste utilităţi decât pentru opt sate, atât au ajuns fondurile. Suntem acum în faza de avizare şi intenţionăm ca, la sfârşitul lunii martie şi începutul lunii aprilie, să-l scoatem la licitaţie. Tot din fonduri proprii vom încerca demararea proiectului, după care să-l integrăm într-un program extern, dacă vor mai fi fonduri.”, a mai precizat Constantin Liţoiu.

Asociaţie de colectare a gunoiului
Potrivit primarului Liţoiu, în Zătreni era absolut necesară colectarea gunoiului în spaţii special amenajate, pentru a avea o comună cât mai curată: „Începând cu luna iulie 2009, am fost nevoiţi să întrerupem activitatea şi să desfiinţam platforma de gunoi existentă la nivel de localitate, fapt care a făcut să ne fie foarte greu să supraveghem şi să urmărim depozitarea gunoiului”. Astfel, prim-gospodarul din comună a înfiinţat o asociaţie în parteneriat cu alte nouă localităţi limitrofe. Prin definitivarea documentaţiei şi licitarea activităţii de salubrizare a localităţii, primarul Liţoiu a sperat într-o îmbunătăţire a activităţii, sperând să dea o nouă faţă comunei: „Prin programul de mediu am înfiinţat asociaţia, în parteneriat cu celelalte nouă localităţi din jur, pentru colectarea gunoiului, pentru că era o problemă importantă cu care se confrunta localitatea. A fost o acţiune grea, pentru că oamenii nu înţelegeau necesitatea acestei măsuri pentru sănătate şi mediu. Până acum avem un procent de 20% de familii înscrise, şi acţiunea continua. În momentul de faţă s-a încheiat licitaţia pentru colectarea deşeurilor la nivel de localitate, prin Asociaţia de Dezvoltare Olteţ-Sud, care şi-a început activitatea la 1 februarie 2011 şi care funcţionează şi în prezent.
Construcţia de poduri, pe lista de aşteptare
Primarul din Zătreni susţine că în privinţa construirii de poduri şi podeţe nu a fost prea norocos, proiectul care viza aceste lucrări aflându-se undeva, pe lista de aşteptare. Acesta nu îşi pierde însă speranţa, considerând că, poate pe viitor, cei ce vor veni la guvernare nu vor mai aloca fonduri în funcţie de culoarea politică şi atunci va beneficia de mai mulţi bani pentru a realiza cât mai multe în comuna pe care o administrează: „Am avut un program pentru poduri şi podeţe, am fost localizat la poziţia 146, dar nu au intrat la finanţare decât 120 de proiecte, apoi au trecut de mine şi am rămas pe undeva, pe la mijloc. Acum mai aştept, poate vor veni şi alte vremuri, pentru că banii se repartizează şi pe alte criterii, şi aici mă refer la cele politice.”.

Gazele naturale, investiţie de lux pentru Zătreni
Administratorul din Zătreni susţine că introducerea gazelor naturale este o investiţie de lux pentru localnici, că această comună este una săraca şi că, pentru o asemenea investiţie, nu se pot aloca fonduri europene şi este şi foarte costisitoare. Primarul susţine că a avut intenţia introducerii de gaze naturale, dar, din cauza costurilor prea mari, proiectul s-a pierdut pe drum: „Prima acţiune când am venit aici a fost un proiect pe gaze naturale. Am făcut proiectul, am obţinut hotărârea de guvern, am umblat cam de unul sigur, dar, în timp, s-a pierdut, pentru că nu aveam bani şi nu îţi dădea nimeni bani în perioada aceea, pentru că nu erau fonduri. Gazele naturale sunt considerate o investiţie de lux, iar Uniunea Europeană nu finanţează aşa ceva. Era un lucru bun, pentru că aici sunt sonde de gaze, separator de gaze, sunt în total şapte sonde care produc, sunt eficiente şi se mai construiesc: în fiecare an apar câte două-trei. Pentru noi, bugetul local este o sursă de venit, aduce un ban în plus. Avem la căminul-spital gaze, dar nu au fost introduse de noi, sunt printr-o asociere cu nemţii, care au participat cu toată cheltuiala acum 12 ani. Pentru populaţie este însă costisitor.”, a adăugat primarul din Zătreni.

Deszăpezirea, încercare grea pentru administraţia locală
Potrivit primarului Liţoiu, acţiunea de deszăpezire a dat multă bătaie de cap administraţiei locale din Zătreni. Deşi au avut utilaje achiziţionate în prealabil, stratul de zăpadă care a depăşit 1,5 metri a fost un adevărat chin pentru localnici, care s-au mobilizat cu lopeţi şi toate cele necesare pentru a scoate drumurile şi gospodăriile de sub nămeţii uriaşi. Chiar dacă a avut parte de o iarnă grea, cu multă zăpadă, primarul comunei nu îşi face probleme în privinţa unor posibile inundaţii, fiind de părere că pământul are nevoie de apă multă, în urma secetei de anul trecut. Se teme, în schimb, de posibile alunecări de teren, situaţie cu care s-a mai confruntat şi în trecut: „Cu deszăpezirea, anul acesta, a fost foarte greu, şi asta nu pentru că ne-a luat prin surprindere, a fost cu adevărat o iarnă grea. Noi avem utilaje, avem un plug şi cu greu am făcut faţă. Am iniţiat un departament de criză, format din tineri, şi am stat zile întregi la deszăpezire, pentru a face acces la locuinţe cu lopata. Aici, în zonă, eu nu o să am inundaţii după deszăpezire, poate în cel mai rău caz o alunecare de teren, dar sper să o rezolvăm. În anii trecuţi am avut trei cazuri de alunecări de terenuri, dar s-au făcut case cu fonduri de la Prefectură. Am făcut front comun şi ne-am dus cu alimente, apă, şi lemne la persoanele care au fost în cazuri extreme.”, a mai adăugat primarul Liţoiu.