Primarul comunei Roşiile, Ştefan Marinescu, se dovedeşte a fi un bun administrator al localităţii. Cu bani foarte puţini, el încearcă să rezolve problemele mari de infrastructură ale comunei, conştient de faptul că asfaltul este o utilitate indispensabilă pentru localnici, iar în această perioadă, când ploile au afectat gospodăriile, drumurile şi culturile oamenilor, este de părere că numai politicienii inconştienţi se pot gândi la manevre politice de schimbare a viceprimarilor, în detrimentul nevoilor cetăţenilor.
Impact real: Dezastrul natural din „Marţea Neagră” n-a ocolit comuna Roşiile. Aveţi vreo estimare preliminară a pagubelor?
Ştefan Marinescu: Toate drumurile judeţene au fost inundate şi traversate de apele pluviale care s-au revărsat de pe versanţi, iar şanţurile de scurgere nu au putut prelua toată cantitatea de apă. Opt gospodării au fost inundate, apa pătrunzând în locuinţe şi beciuri. În satul Zgubea, apele pârâului Zgubea au ieşit din matcă şi au afectând gospodăriile cetăţenilor. 16 fântâni au fost inundate, apa neputând fi utilizată pentru consum. Suprafeţele cultivate cu porumb şi alte culturi sunt inundate pe suprafeţe care depăşesc 30 de hectare. Pe DJ 676, în punctul „Corbu”, asfaltul este deteriorat (decopertat) pe o lungime de 80 de metri liniari. Societatea de îmbunătăţiri funciare deţine pe teritoriul comunei numeroase canale de scurgere care, pe timpul căderii acestor precipitaţii, au fost deficitare în colectarea apelor pluviale. Ca măsură urgentă se impune repunerea acestora în funcţiune, prin decolmatare.
Toate drumurile comunale care fuseseră reabilitate au fost distruse în proporţie de peste 80% de căderile masive de apă, necesitând o rapidă intervenţie, pentru a putea fi practicabile, pentru că acum nu sunt accesibile. Am să vă dau şi câteva exemple: DC 79 Roşiile – Perteşti – Grădiştea este, la ora actuală, închis, din cauza ruperii drumului. Patru podeţe, respectiv în satul Cherăşti, punctul „La Ghigă”, satul Romaneşti, punctul „La Teodorescu” şi „La Titu Pârvu”, în satul Zgubea, în punctul „La Bilani”, au fost rupte de ape. Revenind la drumurile judeţene, DJ 676 Dozeşti-Cherăşti-Roşiile a devenit impracticabil din cauză că tot stratul de balast sau macadam a fost luat de ape, afectând gospodăriile. Se impune refacerea acostamentului prin balastare şi profilare cu autogrederul. Valoarea estimată a pagubelor provocate de ploile căzute este de 200.000 de lei.
Impact real: Care sunt proiectele pe care doriţi să le finalizaţi şi nu aţi reuşit până acum?
Ştefan Marinescu: Infrastructura este marea noastră problemă. Am mers de la început pe infrastructură, şi asta înseamnă asfaltarea drumurilor şi construirea de poduri. Până când nu reuşesc să realizez aceste lucruri, nu voi ceda, aceasta este prioritatea mea. Am făcut şi şcoli, şi grădiniţe, şi cămine culturale, mai ales că eu provin din acest domeniu, dar prioritar este tot drumul asfaltat. Dacă copilul vine la şcoală prin nămol, este un lucru rău. Avem microbuze, dar nu au acces pe unele uliţe, pentru că toată lumea vrea să luăm copilul de la poartă, de la scară, şi iar ne legăm de infrastructură. Cu prioritate aş mai vrea să fie terminat drumul comunal 79, de la Perteşti, prin care s-ar putea face legătura între acest sat şi Roşiile. În acest moment, nu prea putem să facem această legătură, drumul este încă unul de pământ. Nu ştiu când se va finaliza această investiţie, pentru că banii pentru finalizarea lucrării vin foarte greu de la stat, iar noi am pus şi de la bugetul local aproximativ jumătate din procentul de 10%, cât s-a realizat până în prezent. Nu avem datorii, ne-am întins exact cât ne-a fost plapuma, deoarece constructorul este Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri şi nu îşi permite să lucreze fără bani, iar noi nu avem voie să ne încărcăm cu lucrări făcute pe datorie. La început ne-am bucurat că a câştigat RAJDP licitaţia, am crezut că, fiind o unitate în subordinea Consiliului Judeţean, lucrurile vor decurge în sens pozitiv. În situaţia în care acest drum ar fi terminat, şi societatea şi-ar putea plăti salariaţii o perioadă destul de mare, valoarea contractului fiind de 140 de miliarde de lei vechi. Văd, însă, că mai degrabă societăţile comerciale au fost mai rapide. Mai este satul Balaciu, un sat populat, unde trebuie turnat de urgenţă asfalt pe doi kilometri. Avem documentaţia făcută, proiectul este întocmit, a fost depus pe Măsura 3.2.2., împreună cu alimentarea cu apă şi canalizarea, dar pe acea măsură nu au intrat decât câteva primării, respectiv 11 localităţi din 89.
Impact real: Cât de importantă este susţinerea politică pentru un primar?
Ştefan Marinescu: Să zicem că primăriile sunt politice, primarii şi viceprimarii sunt puşi politic, dar, de multe ori, nu ar fi trebuit să se ţină cont de coloratura politică. În localitate, eu nu am făcut niciodată separatism între omul care a votat sau care nu a votat cu mine, pentru că şi acela care nu a votat este cetăţeanul comunei.
Impact real: Conform ordinului 407/2013 şi OUG 34/2013, primăriile au obligaţia să concesioneze sau să închirieze păşunile aflate în domeniu public, prioritate având crescătorii de animale. Care este situaţia izlazurilor la Roşiile?
Ştefan Marinescu: Avem 240 de hectare de izlaz, dar va fi jale. Noi, ca administraţie publică locală, nu am mai luat subvenţie pentru acestea, pentru că trebuie să existe, când dai izlazurile în concesiune, o asociaţie de proprietari crescători de animale care să ceară acest drept. Multe primării au beneficiat de subvenţie, dar acele primării trebuie să şi lucreze acel teren, să-l întreţină. La un moment dat, şi la noi o să fie aşa ceva. Izlazurile sunt închiriate în prezent, sunt oameni care vin acolo cu animalele la păşunat. Pentru a face o asociaţie în localitate trebuie să fie cineva care să le fie reprezentant, ceea ce este foarte greu. Oamenii încă sunt individuali, nu au ideea de asociere, de unitate în principiu şi este foarte greu să-i convingi. O să vină chiar un investitor, şi am făcut propunerea asta de anul trecut, dar oamenilor nu o să le convină. O să fie o presiune asupra tuturor primarilor, pentru că omul nu înţelege că acel izlaz nu este al meu, nici al lui, ca şi cetăţean, este al comunităţii, şi dacă un investitor vine şi vrea să crească 50 de vaci şi are nevoie de 50 de hectare de păşune, trebuie să i-l dau, decât să stea terenul nemuncit, legea mă forţează.
Impact real: Vestea că vor primi microbuze şcolare i-a luat pe nepregătite pe unii primarii. Dacă unii s-au bucurat, alţii se gândesc cu groază la costurile pe care le vor avea în vederea întreţinerii acestor noi maşini, pentru achiziţionarea de combustibil sau salariul şoferului. Sunteţi programat să primiţi un microbuz în a doua sesiune. Puteţi face faţă cheltuielilor în vederea sustenabilităţii, şi câtă nevoie era de acest nou mijloc de transport?
Ştefan Marinescu: În prezent, avem două microbuze: unul este mai vechi şi deja are probleme.
Suntem trecuţi în sesiunea doua cu un microbuz şcolar, pentru că avem nevoie de două, dar în stare bună de funcţionare. Eu am fost nefericitul care le am pe amândouă date la primărie, şoferii sunt angajaţi de primărie şi deja mi-am încărcat organigrama. Toate reparaţiile şi combustibilul sunt suportate din bugetul local. Am făcut adresă specială, am vrut să renunţăm la microbuze, dar Inspectoratul Şcolar nu vrea să-şi încarce organigrama cu doi şoferi şi cu cheltuielile microbuzelor.
Până la urmă, eu renunţasem, era important să-mi fi luat măcar şoferii ca personal angajat al lor, pentru că îmi scădea organigrama la primărie, deşi cheltuielile rămâneau tot de buget, dar nu am reuşit să le trec de şcoală. Eu, fiind cadru didactic, am lăsat lucrurile aşa, dar, dacă nu există un dascăl în administraţie, sunt multe şcoli care abia mai pot funcţiona. Trebuie să mai ţinem şi cu şcoala, pentru că ea reprezintă viitorul.
Impact real: În această toamnă va începe campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. Din poziţia dumneavoastră, de reprezentant al acestei comunităţi, cum vedeţi această luptă?
Ştefan Marinescu: Ca primar, ar fi bine să fim doar administratori, să fie un bun gospodar, şi nu un politician, mai ales că eu nu prea sunt un bun politician. Noi avem rolul nostru, nimeni nu ne întreabă de ce alunecă drumurile, de ce intră apa în grădini şi în case. Dacă te duci la om şi îi spui să-l voteze pe acela sau pe acela, nu-l interesează. Noi trebuie să luăm deciziile şi, cu bani puţini sau cu bani mulţi, cu orice, trebuie să-i faci omului strictul necesar într-o localitate. Dacă nu ai făcut acest lucru, înseamnă că nu eşti bun, iar cetăţeanul are deschidere acum la mass-media, poate să vadă care este răul şi care este binele, în sensul că poate discerne foarte uşor pe cine să voteze.
Impact real: PP-DD a început o campanie de schimbare a viceprimarilor în comunele unde majoritatea împreună cu PSD îi permite. Cum este situaţia la Roşiile? Are şanse PP-DD să-şi pună viceprimar?
Ştefan Marinescu: Dacă dânşii au spus că PP-DD va face hora noi nu ştim, noi ştim că viceprimarul a fost ales de Consiliul Local şi, indiferent ce ar fi, că este de la putere sau nu, dacă are abateri şi alte probleme, atunci poate fi demis şi înlocuit. Dar, atâta timp cât viceprimarul îşi face treaba, indiferent că este de la UNPR sau de la alt partid, nu se va pune nici o problemă, aşa că nu au fost încă motive de destituire. Nici nu au fost discuţii din partea membrilor PP-DD. La mine, majoritatea în consiliu nu a fost pentru o persoană, ci pentru interesele comunităţii, mie aşa mi se pare corect. În timp ce la Roşiile sunt inundaţii şi alte probleme legate de acestea, dacă noi stăm să schimbăm viceprimarul înseamnă că lăsăm de-o parte grijile oamenilor şi avem în vedere doar interesele noastre, grijile de a da pe unul jos şi a pune pe altul. Nu asta este prioritatea unui Consiliu Local sau a unei
primării.
