În comuna Slătioara se mai păstrează şi astăzi tradiţia olăritului, ocupaţia de bază a locuitorilor acestei zone încă din vechime. Pentru păstrarea tradiţiilor a contribuit, însă, în ultimii ani şi scriitorul Dinu Săraru, originar din aceste locuri. Aşezată pe cursul mijlociu al pârâului Cerna, între Olt şi Olteţ, în partea nordică a Podişului Getic, străjuită de Măgura Slătioarei, comuna Slătioara este alcătuită din satele Rugetu, Coasta Cerbului, Goruneşti, Milostea şi Mogeşti. Este localitatea de baştină scriitorului Dinu Săraru, unde în fiecare an, la sfârşitul lunii august, se desfăşoară festivalul internaţional Eco Etno Folc Film, al Fundaţiei „Nişte Ţărani”. „Satul Olari era inima comunei Slătioara, sat de olari, ţărani care făceau oale, care făceau var (…) Deasupra Slătioarei veghează Măgura Slătiorului, care are 750 de metri înălţime.(…) Tatăl meu era descendentul unei familii de boieri olteni, cu rădăcini de pe la 1700 şi care şi-au păstrat de-a lungul timpului numele. (…) Deci, mă trag dintr-un neam ca acesta, de unde şi ambiţia mea de a răzbate în viaţă. Lozinca mea este „Gloria le aparţine acelora care iubesc mai mult lupta decât succesul”. Mi-a plăcut să mă bat, să mă lupt, fiind dintr-un neam ca acesta. Am fost un neam de ispravă, neînfricat, amestecat în toate conflictele, care nu îşi ridicau căciulile nici în faţa domnitorului. Bunicul meu a fost erou al Războiului din 1877”, mărturiseşte Dinu Săraru. Prima atestare documentară a comunei Slătioara figurează la data de 7 septembrie 1508, într-un hrisov prin care domnul Tării Româneşti, Mihnea Voievod, întăreşte stăpânirea Mânăstirii Bistriţa, ctitorie a jupânului Barbu, banul Craiovei şi a fraţilor săi, jupânul Pârvu, vornicul mare Danciu, armaşul mare şi Radu asupra satelor Milostea şi Slătioarele. Plai străvechi, spaţiul vâlcean Slătioara este o zonă cu potenţial nu numai cultural dar şi turistic, o aşezare renumită pentru istoria sa zbuciumată, precum şi pentru peisajul mirific: „Pe lângă poziţia naturală privilegiată, la Slătioara se află Râpile de la Goruneşti, formate dintr-un pisc de nisip de 50 de metri. O altă atracţie turistică ar putea fi vechea biserică Vioreşti, din satul Goruneşti pictată în frescă, pe zidurile căreia se află pictat Potecaşul de Bronz de la Goruneşti. Acesta este reprezentat de un soldat călare din vremea lui Tudor Vladimirescu. Sediul acestor potecaşi era la biserica Vioreşti, ei având rolul de a parcurge zi de zi poteca dinspre sediul lor şi magazia cu alimente de la Rugetu. Crucea Sărarilor, Cişmeaua Sărarilor, Şiroirea Piramidelor de la Slătioara (Râpi) sunt alte atracţii turistice declarate monumente ale naturii”, declară primarul Sorin Romcescu. Este o distanţă relativ mică între Slătioara şi obiectivele turistice din judeţul Gorj, dar şi faţă de cele din Depresiunii Horezu. În imediata apropiere a Slătioarei este localitatea Polovragi, renumită pentru existenţa Peşterii Urşilor, dar se află în apropiere Mânăstirea Arnota, Mânăstirea Hurezi, Mânăstirea Bistriţa şi Peştera Bistriţa.
Primarul aşteaptă fonduri pentru a repara pagubele în urma inundaţiilor
Vara acestui an a pus localitatea Slătioara la grea încercare, datorită ploilor abundente şi parcă interminabile, însoţite adeseori de vijelii, care au produs pagube comunităţii locale. Bilanţul pagubelor include drumuri distruse, poduri rupte şi culturi făcute una cu pământul. După ce apele s-au retras, la primărie s-a format o comise care a inventariat fiecare dintre zonele afectate, urmând ca banii care vor fi alocaţi pentru situaţii de urgenţă să fie folosiţi cu prioritate în zonele cele mai afectate. În acest sens, primarul Sorin Romcescu aşteaptă fonduri de la Guvern: „Suntem în etapa de soluţionare a problemelor cauzate în urma ploilor torenţiale care au căzut în vara acestui an. Localitatea a fost afectată de două ori, în luna iulie, din cauza pâraielor Cerna, Tăria şi Valea Plopilor, care au ieşit din matcă. Cea mai afectată zonă în localitate a fost satul Rugetu, unde punţile pietonale au fost măturate, albia răului ieşind din matcă şi inundând toate culturile agricole. Distrusă de ape a fost şi zona Goruneşti – Broştenin, iar drumurile comunale care erau pietruite s-au făcut una cu pământul. Bilanţul pagubelor înregistrat şi transmis la Prefectură, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi Consiliul Judeţeana s-a ajuns la valoarea 4,2 miliarde de lei vechi. Cu toate acestea, pentru localitatea Slătioara, Guvernul nu a alocat nici un leu în prima tranşă, pentru rezolvarea problemelor din zonele afectate de inundaţii în localitate, noi fiind prinşi în cea de-a doua alocare de fonduri. Pentru această decizie nu comentez, aşteptăm fondurile ca pe „pâinea caldă”, pentru a ne rezolva problemele”, mai declară primarul.
Lucrările de asfaltare a drumurilor continuă
Pe parcursul celor două mandate, Sorin Romcescu a implementat numeroase proiecte. În prezent, în localitate se derulează mai multe investiţii care vizează asfaltări de drumuri, modernizarea edificiilor culturale, dar şi extinderea reţelei de canalizare. Astfel, comunitatea din Slătioara beneficiază astăzi de peste 100 de kilometri de apă şi canalizare, iar, pentru acest an, administraţia locală şi-a propus să finalizeze şi ultimul proiect, de extindere a reţelei de canalizare în satele Milostea şi Goruneşti. În ceea ce priveşte modernizarea infrastructurii rutiere, Romcescu declară că se va finaliza până la finele anului proiectul derulat în acest sens prin O.G. 28: „În prezent lucrăm la cei 8,5 kilometri prinşi în proiectul pentru asfaltarea drumurilor comunale şi construirea podului. În această perioadă se lucrează la podul din punctul Rugetul, urmând să se finalizeze şi cei 1,6 kilometri rămaşi de asfaltat, din cei 8,5 kilometri, vom pune apoi traversele podului şi se vor moderniza cei 3 kilometri de rigole. La această dată proiectul este realizat în procent de 80%. În privinţa fondurilor pentru finalizarea proiectului, alocate prin Ministerul Dezvoltării, pot spune că sunt forte mulţumit, finanţarea s*a derulat fără probleme. A fost un proiect foarte important, care a fost depus în anul 2014, având o valoare de 90 de miliarde de lei vechi, în care au fost prinse pentru asfaltarea drumurile Floreşti, Albuică, Lăbău, Militaru, Stănilă, Gueşti, Gueşti Sat, Table, Drăgulescu Chivu, Ghiorghiţă Cociobi. Asfaltarea drumurilor comunale reprezintă pentru comunitate o bucurie,iar pentru noi, primăria, o administrare mult mai uşoară comparativ cu un drum de pământ, pentru care este nevoie periodic de lucrări de pietruire şi balastare. Tot prin O.G. 28 mai avem în derulare un proiect pentru asfaltarea unor drumuri. S-a turnat primul strat de asfalt pe drumul comunal Lăţeşti, lucrări pe care le-am început în luna iulie, pe o lungime de 2,1 kilometri. În acest proiect am prins şi lucrări de asfaltare a unor drumuri de interes local pe o lungime de 4,1 kilometri: drumul Dispensarului şi drumul Lăţeşti şi urmează ca, în toamna acestui an să modernizăm şi rigolele”, afirmă primarul.
Noi proiecte pentru infrastructură, depuse cu fonduri europene
Pentru continuarea modernizării infrastructurii rutiere, primarul intenţionează să depună proiecte care pot fi finanţate din fonduri europene.
„Pentru diferenţa de drumuri care ne-au rămas de asfaltat avem finalizată documentaţia proiectului pe care îl vom depune în cea de-a doua sesiune pe Măsura 7.2. Nu l-am depus în prima sesiune deoarece criteriile de selecţie în vederea finanţării sunt extrem de dure. Avem un proiect şi pentru modernizarea drumurilor de tarla, proiect care a mai fost declarat eligibil în 2011, dar fără finanţare cu bani europeni, dar o să-l reactualizăm şi pe acesta. După ce facem drumurile de interes local merită acum să asfaltăm şi drumurile de tarla. Dacă le făceam înainte, lumea credea că iau problemele primăriei în derâdere. Am fost mulţumit că proiectul a avut eligibilitate, dar fără finanţare pentru că acest lucru confirmă încă o dată că la noi, la români este ceva care nu funcţionează. Facem de multe ori lucrurile de la coadă la cap, şi se putea întâmpla şi la mine acest lucru”, a mai spus primarul.