Sunteţi aici: Pagina principală // Special

Sergiu Bogdan: „Daca imi administreaza alte primarii golurile alpine, eu pentru ce mai sunt primar?”

Primarul Sergiu Boprimargdan şi-a propus să dezvolte serios turismul la Mălaia, în următoarea perioadă. Un proiect cu fonduri europene ar putea crea o nouă pârtie de schi în zonă, către Obârşia Latoriţei. Ce alte proiecte şi-a propus să realizeze până la finele mandatului, dar şi ce nemulţumiri îi aduce intrarea în insolvenţă a societăţii Hidroelectrica aflăm în interviul de mai jos.

Impact real: După lungi procese aţi reuşit să recăpătaţi 1.000 de hectare de goluri alpine. Acum ce urmează, mai aveţi şi altele de recuperat?
Sergiu Bogdan: Întâmpinăm probleme mari de fond funciar, avem şi o suprafaţă mare, de 32.000 de hectare de fond forestier şi lucrăm nonstop pentru a rezolva problema. Mai avem încă 6-7000 de hectare de goluri alpine. Am început războiul cu comuna Vaideeni pentru munţi, deoarece localităţile de dincolo de munţi au ajuns să administreze teritorii pe raza comunei Mălaia. Dacă ar fi fost obşti sau persoane fizice, nu aş fi avut nimic împotrivă, pentru că şi eu pot să îmi cumpăr teren la Constanţa. De exemplu, comuna Polovragi administrează 400 de hectare de goluri, iar Vaideeni încă 400 de hectare, Novaci 250, Bengeşti 470, iar cei de la Baia de Fier şi Bumbeşti vor şi ei. Pentru ce să mai fiu eu primar al comunei Mălaia, dacă îmi administrează golurile alpine alte primării?

Impact real: Cum s-a ajuns în situaţia de a administra alte primării goluri alpine aflate pe raza localităţii Mălaia?
Sergiu Bogdan: După ’89, având IAS-urile în folosinţă aceste goluri, prefectul judeţului Gorj a dat un ordin depăşindu-şi atribuţiile, în 1992 sau 1993, pentru că nu avea competenţă pe raza judeţului Vâlcea, şi a împărţit IAS-urile mai multor judeţe. Ce treabă avea prefectul de Gorj să dea o hotărâre care priveşte judeţul Vâlcea? Dacă nu i-a deranjat nimeni atâta timp, s-au considerat stăpâni peste terenuri, dar, când a apărut legea, în anul 2000, se specifica în mod clar că păşunile şi golurile alpine care au aparţinut statului trec în proprietatea comunelor care le administrează. Din anul 2000 şi până în 2010, nu am făcut nimic, pentru că nici nu am ştiut de ele, dar de atunci am început războiul cu localităţile Novaci şi Bengeşti, iar acum cu Vaideeniul. Ciobanii care au închiriate aceste goluri vin şi le înregistrează la noi, dar plătesc numai impozitul pe teren, în timp ce taxa pe care o percepe primăria ajunge la Vaideeni sau la Polovragi, iar această taxă nu este de neglijat, ajungând la 150 de lei hectarul. În prezent, avem clarificate 3 goluri: Muntilul Mare, cu 260 de hectare, Coasta Benghei, care este în proces, dar am câştigat noi în prima fază, şi acum au făcut recurs, şi ar mai fi Dealul Negru, pe care l-am câştigat, şi unde avem 258 de hectare. Scandalul este pentru ciobani, pe licitaţii, mi-au făcut reclamaţii până la preşedintele Băsescu, spunând că nu vreau să le dau în închiriere. Păi ce să le dau, dacă până acum le-am avut în litigiu, în procese? Am numai Dealul Negru liber, pe care urmează acum să-l scoatem la licitaţie. Când am preluat noi aceste goluri le-am preluat şi cu contractele existente.
 
Impact real:
La capitolul fond funciar, majoritatea primăriilor întâmpină dificultăţi. Aţi reuşit să finalizaţi punerile în posesie?

Sergiu Bogdan: Mai întâmpinăm probleme pe fond forestier, pentru că mai avem de pus în posesie ordine judecătoreşti şi nu avem unde să le dăm teren, iar acum, pe Legea 165, sperăm să finalizăm situaţia, am terminat în proporţie de 95%, dar, având o suprafaţă atât de mare de fond forestier, nu este uşor. În plus, este dificil, deoarece nu a existat o evidenţă clară. De la Legea 18 şi până la Legea 247, nu a prea fost nimic împrejmuit, am realizat totul cu ajutorul cadastrului şi am putut reconstitui procese-verbale şi titluri de proprietate. Vă daţi seama că, dacă nu pleci de la nişte situaţii clare şi să le transpui ulterior în teren, nu este deloc uşor. Sperăm ca anul acesta să terminăm şi cu fondul funciar.

Impact real:
Urmează o rectificare bugetară. Ce informaţii aveţi despre fondurile pe care le veţi primi, pentru proiectele în derulare, pe OG 28?

Sergiu Bogdan: Probabil, vom primi o sumă ca şi cea de anul trecut, 2,5 miliarde de lei vechi. Eu cred că este bună şi aceasta decât deloc. Am mai primit anul trecut şi din partea Finanţelor 50.000 de lei. Sperăm, cu această sumă pe care o vom primi să mai înaintăm şi noi puţin cu alimentarea cu apă, care este prioritară în acest moment la Mălaia.

Impact real: Hidroelectrica este o sursă importantă de venit pentru comuna Mălaia. Ce se va întâmpla acum, după intrarea din nou în insolvenţă?
Sergiu Bogdan: Până la 31 martie trebuia să primim prima tranşă de bani din impozit, aproximativ un miliard. Aceeaşi situaţie am întâmpinat-o şi anul trecut, dar ne-am recuperat banii spre sfârşitul anului, când au ieşit din insolvenţă, dar acum au intrat din nou. Este posibil să ne amâne până la sfârşitul anului. Avantajul lor este că, dacă sunt în insolvenţă, nu plătesc penalităţi. Dacă ar fi să plătească penalităţi la sumele acestea, ar fi nevoiţi să mai achite câteva sute de milioane şi ar plăti la timp. Aşa, legea este de partea lor.

Impact real: În momentul actual, primăria înregistrează vreo datorie?
Sergiu Bogdan: Noi, comparativ cu multe alte primarii, nu stăm chiar atât de rău. Nu avem arierate, însă avem şi noi multe lucruri de făcut în comună. Anul acesta trebuie să continuăm cu apa la Ciunget şi vrem să finalizăm amenajarea trotuarelor, până la strada Uzinei. Anul trecut am făcut partea cu şcoala, aproximativ 400 de metri, iar anul acesta dorim să mergem înspre Voineasa, până la strada Uzinei cu amenajarea lor.

Impact real: Ştim că doreaţi să înfiinţaţi un serviciu propriu de gestionare a alimentării cu apă, deoarece nu doriţi să-l predaţi Apavilului. Încă vă menţineţi ideea?
Sergiu Bogdan: Noi aşa am dori, să facem un serviciu al nostru. Nu ar fi foarte greu de administrat, deoarece, la Mălaia, sistemul este prin cădere. Avem izvoare, dar ne trebuie staţie de clorinare şi de tratare. Avem clădirile, dar ne trebuie instalaţiile. Practic, personalul ar trebui suportat de noi şi ar fi nevoie de mai multe persoane, deoarece vor lucra în schimburi. Până în prezent, nu am făcut o analiză în ceea ce priveşte costurile, dacă ieşim mai bine cu Apavilul sau cu un sistem propriu, dar până la urmă trebuie să facem cumva. Eu mi-aş dori să înfiinţez un sistem propriu de gestionare. Practic, de aici a şi plecat ideea de a nu ne include în Asociaţia APA, faptul că s-a făcut investiţia cu bani de la bugetul local, iar noi le-o dăm cadou celor de la Apavil, dar plătim împrumutul până în anul 2014. Poate că va fi mai bine pentru localitate să fim independenţi, pentru că banii se întorc mai uşor la noi, din taxele plătite de populaţie. Nu am făcut o analiză exactă, dar, dacă facem o situaţie în funcţie de gospodării şi de numărul de persoane, este posibil să ieşim mai bine cu un sistem propriu.

Impact real: Alimentarea cu apă este vitală, însă pentru canalizare există cerinţe din partea oamenilor?
Sergiu Bogdan: Sunt, în special din partea oamenilor care au venit să investească în comună. Sunt cel puţin 500 de roluri agricole pentru „străinaşi”, aşa cum se spune la registrul agricol. Au cumpărat teren şi au construit case sau pensiuni, cam 10 persoane şi-au ridicat pensiuni la noi.

Impact real: Ca obiective aveţi pe termen lung, v-aţi gândit la un proiect pentru a evidenţia partea turistică?
Sergiu Bogdan: Şi la Mălaia trebuiau să se construiască două pârtii de schi, una fiind către Obârşia Latoriţei, unde zăpada rezistă mai mult chiar şi decât la Vidra. Din păcate, din cauza faptului că Primăria Mălaia s-a aflat în litigii pentru câştigarea păşunilor alpine, nu am putut să accesăm nici un proiect de acest gen. Avem în vedere acest lucru pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 şi sperăm să accesăm un proiect în acest sens, cu fonduri europene.

Impact real: Aţi avut un proiect depus pe Măsura 3.2.2., pentru care aţi fost chemat să daţi şi cu subsemnatul la DNA. Care a fost motivul pentru care aţi fost cercetat?
Sergiu Bogdan: Am dat cu subsemnatul la DNA doar pentru că mi-am permis să accesez un proiect pe Măsura 3.2.2. şi să pierd proiectul. Cine n-ar vrea să acceseze proiecte şi să aibă utilităţi în comună? Au depus 55 sau 57 de primării, dintre care numai 3 au accesat proiectele, iar 16 primari vâlceni suntem reclamaţi, deşi nu am înţeles de ce. Nu suntem nici martori, nici învinuiţi în dosar, nu am înţeles exact pentru ce ne cheamă. Le-am dat hârtia prin care a fost declarat proiectul neeligibil. Eu am luptat să depun un proiect, pentru ce să dau cu subsemnatul, că nu am luat banii? Proiectul prevedea introducerea reţelei de apă şi canalizare la Sălişte, drumul de la Rudăreasa şi programul after-school, doar că nu l-am obţinut. Avea o valoare de 2,5 miliarde de euro.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.