Sunteţi aici: Pagina principală // Administraţie

Scoala Teodor Balasel, veche de peste 100 de ani, are nevoie urgent de reabilitare

05 SCOALA TEODOR BALASELConstruită în anul 1908, şcoala nu a fost niciodată reabilitată, aşa că pereţii sunt umezi permanent, de la apa infiltrată prin acoperişul „ciuruit”, iar varul îngălbenit de pe tavanele sălilor de clasă stă să cadă. Pentru a nu se degrada în totalitate şi pentru igienizarea spaţiului, atât cât se poate, primăria a contractat lucrări de reparaţii în fiecare an, cu fonduri din bugetul local, dar nu s-au putut face decât cârpeli. Administraţia locală a depus un proiect în anul 2013 la Ministerul Educaţiei, pentru reabilitarea şi modernizarea şcolii, dar, ulterior, fondurile au ajuns către Ministerul Dezvoltării. S-a pierdut, astfel, urma banilor care ar fi trebuit alocaţi pentru lucrările de reabilitare a Şcolii „Teodor Bălăşel”, iar  primarul Alexandru Uţă este acum pus în situaţia de a scoate fondurile necesare reparaţiilor urgente din „tejgheaua” primăriei.
„Anul acesta, cu fonduri locale şi cu ajutorul persoanelor care beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, se va construi un grup social şi se va monta un nou acoperiş. Şcoala are o vechime de peste 100 de ani, ar necesita o reparaţie capitală, dar noi nu avem banii necesari.”, a declarat şi viceprimarul localităţii.
Teodor Bălăşel, preot şi folclorist, numit învăţător la Ştefăneşti, a iniţiat şi realizat mai multe construcţii în parohie: biserica, şcoala primară, şcoala agricolă, primăria, un monument al eroilor, o bancă şi o cooperativă, biblioteca populară, toate în Ştefăneşti, dar şi un muzeu istoric etnografic şi o biserică din lemn, în satul Dobruşa. El a militat pentru emanciparea ţărănimii. Este considerat „cel mai de seamă folclorist din Oltenia” sau „ctitorul folclorului oltenesc”, pentru că toată viaţa a cules balade, doine, cântece haiduceşti, legende, tradiţii, obiceiuri, oferite apoi spre publicare Academiei Române. Încă din anul 1892, a reuşit să tipărească doar o parte neînsemnată în broşuri sau reviste, restul apărând postum.

„Ctitorul folclorului oltenesc” şi-a lăsat amprenta la Ştefăneşti

Şcoala „Teodor Bălăşel” din Ştefăneşti este construită la cerinţa preotului Teodor Bălăşel, cel mai mare folclorist din zona Olteniei, unitatea de învăţământ reprezentând o necesitate a comunităţii, pentru a avea acces la cultură şi învăţătură. În anul 1910 s-a inaugurat această şcoală cu mare interes şi din partea ministrului Spiru Haret, care i-a trimis o scrisoare lui Bălăşel, în care îi mulţumea pentru invitaţia la eveniment. Şcoala din Ştefăneşti a fost un puternic centru de culegere şi propagare a folclorului, un centru puternic în zona culturală. „Cete de lăutari, echipe de dansuri făceau repetiţii la şcoală, astfel că, timp de peste 100 de ani, Şcoala Ştefăneşti, devenită „Teodor Bălăşel” s-a remarcat ca un filon de cultură, fiind recunoscută şi la nivel naţional. Este de datoria noastră să continuăm tradiţia, astfel că, în continuare, vom crea condiţii de exprimare a calităţilor elevilor şi a părinţilor acestora, iar cusăturile populare, dansurile, căluşul şi culegerea de folclor vor fi activităţi mobilizatoare, continuând tradiţia culturală a acestei instituţii de învăţământ care are nevoie de reparaţii capitale şi de un amplu program de reabilitare. De-a lungul timpului, Şcoala „Teodor Bălăşel” a fost reparată de mai multe ori, dar vechimea acesteia şi intemperiile şi-au lăsat amprenta asupra clădirii, astfel încât, în acest moment, se impun intervenţii la acoperiş, la exteriorul clădirii, trebuie schimbată tâmplăria, dar este necesară şi construirea unui grup sanitar în interior. Suntem mândri că putem duce tradiţia mai departe.”, spune primarul Alexandru Uţă.

Tavanul şcolii se poate prăbuşi oricând

Directorul Şcolii „Teodor Bălăşel”, Ilie Bucă, este supărat de starea în care se află acum unitatea de învăţământ şi speră ca, din puţinii bani pe care îi are, să poată rezolva reparaţiile la acoperişul clădirii. Astfel, în cel mai scurt timp, aşa cum a promis, intenţionează să amenajeze în clădire  „Muzeul Teodor Bălăşel”. „Tavanul va cădea în curând, iar prin acoperiş trece ploaia. Şcoala a fost recondiţionată atât cât să spunem că în sală miroase a var proaspăt, pentru că nici var pe perete nu era, la început, iar când am dat prima dată nici nu se lipea din cauza prafului. A trebuit să spălăm întâi pereţii şi apoi să dăm cu var. Am primit de la primărie 100 de milioane de lei vechi, bani cu care am luat materialele, iar, atunci când se va face timp frumos, vom începe să construim grupurile sanitare în interiorul clădirii. Cea mai urgentă problemă este cea a acoperişului. Acum sunt într-o
situaţie neplăcută, în sensul că am convenit cu descendenţii lui Teodor Bălăşel să aduc manuscrisele lui în şcoală, în maximum trei luni. Acest lucru l-am spus şi în cadrul simpozionului ţinut zilele acestea la Biblioteca Judeţeană, unde a fost aplaudată ideea, în sensul că cineva se mai ocupă în Ştefăneşti şi de Muzeul Teodor Bălăşel.”, ne-a spus directorul şcolii, Ilie Bucă.

Muzeul „Teodor Bălăşel” va fi amenajat la şcoală

În interiorul şcolii, directorul Ilie Bucă are deja o clasă liberă pe care o păstrează cu scopul de a muta aici muzeul lui Teodor Bălăşel. Însă, prin ţiglele măcinate de vânt s-a infiltrat deja apa în pereţii sălii. „Nu pot reabilita clasa deoarece prin acoperiş plouă. Încerc să fac ceva şi nu reuşesc. În muzeu sunt lucruri foarte multe şi valoroase, sunt cel puţin cinci manuscrise nepublicate, cu cea mai mare parte a scrierilor lui Teodor Bălăşel, dar este praf acolo acum, şi nimeni nu are grijă. Spre ruşinea noastră, sunt foarte puţini care ştiu cine a fost Teodor Bălăşel. Suntem în perioada în care trebuie să îl revendicăm, să-l scoatem în evidenţă. A venit vremea să ne cunoaştem trecutul şi, în acest sens, am pornit o acţiune, sprijiniţi de primărie. Dânşii ne vor pune la dispoziţie locaţia unei şcoli vechi, după finalizarea lucrărilor de reabilitare. Vreau să refac grupul de căluşari din Ştefăneşti. În această locaţie vom înfiinţa un club unde vom face repetiţiile cu copiii, la dansuri, vom înfiinţa un grup al micilor şahişti, dar şi alte activităţi, care să recreeze copiii.”, mai spune directorul şcolii.

La Ştefăneşti, tradiţia continuă

Directorul şcolii îşi doreşte ca „Ziua şcolii” să fie de Rusalii, aşa cum era sărbătorită odată. Cu această ocazie va debuta inclusiv noul grup de căluşari din Ştefăneşti. „Ziua şcolii mi-aş dori să o facem de Rusalii, când vom face un mare simpozion Teodor Bălăşel, vom vorbi despre tradiţiile noastre şi vom amenaja o expoziţie, toate acestea în ideea de a ne cunoaşte. Atunci va fi căluşul terminat. În căluşul din Ştefăneşti sunt câteva figuri unice, pe care nu le regăsim în nici o altă zonă a ţării, şi eu cu asta vreau să ies în evidenţă. Aş vrea să refac, de asemenea, obiceiul căluşarilor, ceea ce înseamnă mai mult decât a dansa căluşul. În tradiţie, se spune că trupa de căluşari are o putere deosebită, atunci când sunt toţi strânşi. Tot prin tradiţie, se spune că, după trecerea căluşului, oamenii nu se îmbolnăvesc. Se spune că se face „luatul din căluş”, iar căluşarii nu trebuie să se întâlnească timp de trei săptămâni, după ce se îngropă căluşul, altfel îşi pierd vraja. Atunci când sunt chemaţi să vindece un anumit om, vin toţi, iar puterea lor se revarsă asupra lui şi îl vindecă. În căluş există două forţe: a binelui şi a răului. Forţele răului sunt reprezentate de mutul din căluş, care atunci când merge prin sat şi căluşarii nu sunt primiţi în curte face numai necaz, dacă nu vrei să primeşti forţele binelui. Cred că se leagă de coborârea Sfântului Duh şi forţele binelui care reprezintă căluşul, pe lângă faptul că acolo există şi jucatul usturoiului. Copiii sunt foarte încântaţi şi vreau să-i fac şi pe alţii să fie bucuroşi.”, a mai spus directorul Şcolii „Teodor Bălăşel”, din Ştefăneşti.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.