O altă problemă pe care o are în ogradă primarul comunei Guşoeni este determinarea contribuabililor de a-şi plăti taxele şi impozitele, în special, a agenţilor economici, cu precădere societatea Consum Coop: „I-am supărat pe cei pe care i-am înştiinţat, prin nenumărate adrese, să reevalueze şi să aibă în vedere că pământul de sub clădiri aparţine de drept proprietarilor de teren.”, a precizat primarul. Astfel, primarul a fost târât în procese penale pentru abuz în serviciu, care s-au definitivat prin respingere. Nu a fost pus în nici un fel sub acuzare, fiindcă procesele penale pot influenţa celelalte procese, de contestare a titlurilor executorii, deoarece, în acelaşi timp, primarul a întocmit somaţii şi titluri executorii pentru neplata impozitelor datorate: „De la Cooperaţie a pornit un şir
foarte mare de procese, şapte. Cooperativa Guşoeni s-a desfiinţat, nu ştiu în ce fel şi mod, pentru că lucrurile acestea s-au întâmplat cu mulţi ani în urmă, sau a fuzionat, aşa cum afirmă, cu Cooperativa Drăgăşani, dar aveau bunurile declarate înainte de 1989. Erau spaţii comerciale cu etaj, clădiri mari, care erau evaluate la valori foarte mici. Drept urmare, duceau la o impozitare foarte mică. Astăzi, cădirile arată foarte bine, iar, după acţiunea mea, de a-i determina să plătească şi să intre în legalitate, au vrut, la un moment dat, chiar să vândă aceste bunuri. Era acţiunea lor, şi nu ne-am opus, numai că, la noi, lucrurile stăteau altfel în evidenţă, în sensul că terenul de sub cădiri aparţine proprietarilor, numai bunurile erau ale lor, iar ei le-au vândut cu teren cu tot.”, a mai spus primarul. Astfel, conform documentelor, terenul pe care SC Consum Coop are în prezent cădirile este al
proprietarilor, care au şi titlu de proprietate pentru el. Primarul afirmă că, în nenumărate rânduri, i-a făcut atenţi că vânzarea nu este legală: „S-au folosit de o hotărâre care, la rândul ei, nu a fost corect obţinută, care ţine loc de act de vânzare-cumpărare, cum că, dacă ei au fost buni proprietari timp de 30 de ani, sunt şi stăpâni. Există undeva o specificaţie în Codul Civil potrivit căreia, dacă stăpâneşti fără să deranjezi sau fără să revendice cineva un bun timp de 30 de ani, devii proprietar, dar, în cazul acesta, nu avea cine să revendice terenul în anii aceia, pentru că erau anii comunismului şi s-au găsit actele din care a reieşit foarte clar că acest teren a fost dat sub administrare, în folosinţă fără plată, deci nu în proprietate.”, a mai afirmat primarul. Din acest punct a urmat calvarul, în sensul că primarul a făcut nenumărate adrese prin care i-a rugat, în
primul rând, să îşi evalueze bunurile, pentru a le putea calcula dările, proprietarii clădirii fiind cei care au obligaţia calculării a tot ceea ce le aparţinea. De la început nu au fost de acord cu propunerea primarului, de reevaluare, şi, în final, unul dintre bunuri a fost vândut la valoarea de 2,5 miliarde de lei vechi.
Vânzare în lanţ, fără plata impozitelor locale
Primăria a stabilit atunci să îi determine pe proprietari să plătească taxele din urmă, pentru cei trei ani, la valoarea de piaţă, în baza raportului de evaluare pe care l-au făcut şi pe care l-au prezentat. „De aici au pornit tensiunile şi au încercat să mă intimideze, acuzându-mă de abuz în serviciu. Au urmat cercetarea şi tot felul de drumuri pe la organele de anchetă, iar în final, şi în instanţă, s-au administrat anumite probe, soluţionându-se cazul definitiv şi irevocabil, în favoarea noastră, în sensul că nu am făcut nici un abuz în activitatea depusă. Urmează acum ca şi celelalte procese care sunt pe rol, privind contestaţia la titlul executoriu emis, să îşi găsească soluţionare. Până la urmă, cred că este normal ca orice plătitor de impozite şi taxe să şi le achite. Legat de proprietate, noi am cerut, în nenumărate rânduri, un act de proprietate sau procesul de fuziune, dar au refuzat să ne
prezinte vreun document. Ne-am adresat şi la ANAF, dar ne-au spus că problema legată de taxe şi impozite este a fiecărei administraţii locale în parte, cu alte cuvinte, ne-au transmis să ne descurcăm. Pentru noi, faptul că nu avem un serviciu specializat şi oameni pregătiţi şi în executări silite reprezintă o problemă. Am câştigat procesul penal, ceea ce este foarte important. În cazul în care penalul era în defavoarea noastră, ar fi fost o întorsătură a lucrurilor, iar speranţele noastre de a câştiga şi procesele civile, care nu sunt declanşate de noi, ci tot de ei, şi anume de cumpărătorii în lanţ, s-ar fi redus. Ei nu s-au oprit, nu au sesizat neregula şi au vândut mai departe clădirea unei firme, aceasta la o altă firmă şi tot aşa, au provocat o vânzare în lanţ. Legea spune că, dacă pentru un bun imobil nu se face dovada achitării taxelor şi impozitelor, actul de vânzare respectiv este lovit de
nulitate. Practic, noi vom primi impozitele cu 5 ani în urmă, deci am câştigat nişte sume care, în mod normal, aparţineau localităţii şi care au vitregit bugetul local.”, a mai declarat primarul.
Localitatea nu a beneficiat de nici un leu din fonduri europene
La capitolul infrastructură, primarul afirmă că cei 5 kilometri de drum comunal prinşi în proiectul depus prin PNDR, Măsura 3.2.2, reprezentau asfaltarea drumului comunal 85, Guşoeni – Guşoeanca. La momentul candidaturii, pentru social-democratul din Guşoeni, acest drum a fost prioritatea principală. Printr-o analiză a specialiştilor din Consiliul Judeţean de la acea dată, Nicolae Concioiu a fost sfătuit să scoată acest proiect şi să-l promoveze prin HG 577. Astăzi, acest drum este asfaltat şi este una dintre realizările cu care primarul se poate lăuda: „Localitatea Guşoeni nu a beneficiat de nici un leu din fondurile europene, deşi este dreptul nostru. De aici apar şi nemulţumirile colegilor mei primari din zonă, care s-au asociat printr-un GAL şi care îmi reproşează că nu mă înscriu în acea asociaţie.”, mai afirmă Nicolae Concioiu.
Primarul este împotriva înscrierii într-un Grup de Acţiune Locală
Spre deosebire de mulţi alţi primari, Nicolae Concioiu nu este de acord să se înscrie într-un Grup de Acţiune Locală, fiind de părere că acest lucru interferează peste posibilitatea administraţiei locale de a accesa fonduri europene. „Într-un GAL sunt asociate mai multe primării din zonă şi beneficiul localităţilor participante ar fi aproximativ 200.000 de euro. Eu cred, totuşi, că dreptul nu este al meu, cât al localităţii, să demareze un proiect direct, prin unitatea noastră administrativ-teritorială. Dacă intru în acest GAL, nu mai am posibilitatea să accesez fonduri europene, ca administraţie publică locală. Dacă te-ai asociat într-o structură asociativă de accesare a fondurilor europene, doar prin aceea îţi poţi aduce bani. Aici este nevoie de dezvoltare, iar banii veniţi printr-un GAL nu sunt suficienţi. Apa şi canalizarea sunt primordiale, iar valorile sunt mari. Este o localitate cu şase sate, mare, aşadar, şi trebuie să fiu conştient că, dacă nu mă canalizez pe aceste proiecte, cu finanţare europeană, fondurile acestea nu se pot obţine de la Guvern, pentru că, acolo unde investiţiile au fost finanţate de sat, sumele sunt foarte mari, iar alocările bat pasul pe loc.”, a mai declarat primarul.
În nomenclatorul de clasificare a drumurilor, comuna Guşoeni este prinsă cu DC 85 – 5 kilometri şi DC 86 – 7 kilometri. Din acestea, două drumuri sunt asfaltate, pe aproximativ 5 kilometri, asfaltare pe care primarul o solicită în continuare, prin OG 28: „Nu am primit nimic şi, dacă ar trebui să vorbim tehnic, undeva, pe teritoriul localităţii, sunt peste 70% realizate, şi cred că eram şi noi îndreptăţiţi să primim finanţare. Din aceste drumuri comunale pornesc rute adiacente, vicinale sau uliţe care, însumate, duc la o lungime de peste 20 de kilometri, pentru care cetăţenii care locuiesc aici solicită şi ei să beneficieze de această infrastructură. Nu se discută de execuţia unor drumuri cu două sensuri de circulaţie; pe aceste uliţe este suficientă o singură bandă de circulaţie, cu alveole de refugiu. Cu siguranţă, varianta este să strângem într-un proiect toate
aceste uliţe şi să le prindem pe o măsură care va apărea, cu finanţare europeană.”, a mai spus primarul comunei Guşoeni.
