Sunteţi aici: Pagina principală // Administraţie

Reabilitarea caminului cultural, blocata din 2012

07 CAMIN CULTURALCea mai mare problemă pentru liberalul Nicolae Joiţa a reprezentat-o, în aceşti ani, finalizarea procesului cu firma care trebuia să reabiliteze căminul cultural din comună. Procesul este în prezent pe rol, fiind amânat în urma expertizelor şi vizează recuperarea sumei de trei miliarde de lei vechi fără TVA: „Este o problemă care mi-a furat zece ani din viaţă. Eu am venit aici să fac ceva pentru această localitate, nu m-a interesat altceva. Din programul pe care l-am avut în 2012, problema căminului cultural nu este realizată nici astăzi”, a mai spus primarul. Pentru a evita penalităţile pe care societatea dorea să le obţină faţă de datoria pe care o avea primăria, Nicolae Joiţa a fost pus în situaţia de a face un împrumut la Trezoreria Statului, reuşind astfel să achite constructorului suma de 3 miliarde de lei, în urma lucrărilor efectuate la căminul cultural: „Noi am achitat ultima factură, în valoare de 3 miliarde de lei vechi împrumutându-ne la Trezoreria Statului. La un control al Curţii de Conturi s-a constatat, însă, că societatea care lucra la căminul cultural efectuase, de fapt, mai puţine lucrări decât au fost plătite, şi trebuie să ne mai dea nişte bani înapoi. Apoi, constructorul nu a mai continuat lucrarea, deşi noi am onorat datoria faţă de el. Aşa s-a ajuns în instanţă”, a mai adăugat primarul. Din această cauză, lucrările au fost sistate timp de patru ani şi nu vor fi reluate până când instanţa nu va ajunge la o concluzie definitivă în acest dosar: „Mai există un alt proces pe rol cu constructorul, unde societatea cere să lucreze în continuare la proiectul de reabilitarea a căminului cultural. Eu nu pot accepta acest lucru, deoarece a expirat contractul şi actul adiţional din anul 2013 şi nu am cum să-l primesc după atâţia ani să continue lucrările. Dar, nefiind o soluţie in instanţă, nu pot să iau nici o decizie. Dacă instanţa hotărăşte ca firma respectivă să continue activitatea, eu nu mă pot opune. Modernizarea Căminului Cultural nu a fost posibilă deoarece, în anul 2009, a fost încheiat un contract pentru modernizarea acestui cămin, cu o valoare de peste 10 miliarde de lei vechi, până în anul 2012 fiind decontate lucrări în valoare de peste 8 miliarde de lei vechi, moment în care organele de cercetare abilitate s-au sesizat cu privire la stadiul lucrării, în raport cu decontările efectuate. Au urmat 3 ani de procese şi expertize care au stabilit recuperarea sumei de 3,75 miliarde de lei vechi (lucrări decontate şi neefectuate), motiv pentru care nu am avut voie să continuăm lucrările”, declară primarul liberal Nicolae Joiţa, din Lăpuşata.
În podul căminului cultural, primarul a menajat o bibliotecă
Singurul spaţiu care se poate fi folosit este mansarda, unde primarul a amenajat o bibliotecă având în dotare peste şapte mii de volume, mobilier nou şi un biblionet cu şase calculatoare:
„În pod, la mansardă a fost singurul spaţiu unde am avut voie legal să amenajăm o bibliotecă. Neavând cămin cultural în localitate a fost extrem de greu, deoarece nu avem alt spaţiu unde să ţinem serbările copiilor şi nici Ziua comunei, pe care nu am putut niciodată să o programez din această cauză. Cetăţenii mă întreabă de ce nu continui lucrările, ei nu înţeleg de ce noi nu facem nimic, deoarece inclusiv comunitatea s-ar putea folosi de acest imobil. Aflat în această situaţie nu am decât să aştept, deoarece procesul este în instanţă şi, până când nu se termină cercetările, nu am voie să mişc nici o cărămidă. Aşadar, până la o decizie finală nu pot face nimic” a concluzionat primarul Joiţa.

 

Parcul fotovoltaic, un proiect de viitor
În oferta primarului din Lăpuşata pentru noul mandat este trecut din nou proiectul de realizare a unui parc fotovoltaic, un proiect pentru care Nicolae Joiţa a primit undă verde în vederea finanţării în primul mandat, însă proiectul a eşuat, datorită faptului că primăria era împrumutată la stat pentru achitarea datoriei pe care o moştenise. Primarul spune că această investiţie poate aduce economii lunare importante la bugetul local şi poate asigura necesarul de energie electrică pentru iluminatul stradal şi al instituţiilor publice din localitate: „Când am venit la primărie am găsit proiecte mai puţine, însă am preluat o datorie de aproximativ 4,5 miliarde de lei vechi în urma lucrărilor efectuate la căminul cultural şi la baza sportivă, valorile fiind justificate cu situaţii de lucrări. Pus în această situaţie, am făcut un împrumut la Trezoreria Statului, chiar dacă mie nu îmi plac datoriile şi am reuşit să achit obligaţia primăriei. Ulterior am depus documentaţia pentru a realiza în localitate un parc fotovoltaic, şi acesta s-a dovedit atunci a fi realizabil în procent de 100%, datorită terenului şi a zonei. Această investiţie putea să îmi asigure iluminatul public şi consumul de energie electrică pentru toate instituţiile aflate în administrarea primăriei. Proiectul de atunci a eşuat, însă, datorită faptului că finanţarea se derula prin CEC, iar primăria avea un credit la Trezoreria Statului de 5 miliarde de lei vechi, astfel încât am pierdut finanţarea investiţiei. Cu toate acestea, nu am renunţat la acest proiect şi l-am trecut din nou în ofertă, pentru următorul mandat”, a spus primarul.

Asfaltarea drumurilor comunale, prioritatea zero a primarului

Nicolae Joiţa a mai reuşit să realizeze o serie de proiecte importante, mare parte dintre ele fiind omise de fostele administraţii. De aceea, în programul electoral cu care s-a prezentat în faţa electoratului, în campania din 2012, primele investiţii esenţiale trecute au fost reabilitarea drumurilor comunale. A reuşit astfel să finanţeze un proiect pentru asfaltarea drumurilor comunale, cu fonduri alocate de la stat: „În prezent se lucrează la proiectul de asfaltare a celor 6,5 kilometri de drumurilor comunale. Investiţia se derulează prin O.G. 28, iar printr-un contract semnat cu Ministerul Dezvoltării. în conturile primăriei a fost deja alocată suma de bani necesară finalizării proiectului de modernizare a prin asfaltare a drumului comunal. În cadrul acestui proiect sunt prinse şi lucrările în vederea reabilitării de o parte şi de alta a drumului comunal şi a rigolelor. Drumurile sunt prioritatea zero pentru comunitate. Când am venit la primărie am găsit doar un studiu de fezabilitate pentru asfaltarea drumurilor comunale, un proiect care nu a prins finanţare. Atunci am fost nevoit să o iau de la zero. Am mers la Bucureşti şi am prins acest proiect, pentru asfaltares drumurilor comunale, investiţie care a ajuns acum la 50%. Pentru restul drumurilor comunale am început încă din primul an al mandatului cu amenajarea lor cu piatră spartă, cilindrată şi compactată. Aşa am reuşit să aduc drumurile la un stadiu acceptabil pentru circulaţie. Aşadar, în procent de 70%, drumurile comunale au fost reabilitate cu piatră şi mancadam, iar cheltuiala a fost suportată cu bani din bugetul local”, a ţinut să precizeze Nicolae Joiţa.
Lăpuşata are peste 90 de kilometri de drumuri comunale, de aceea, pentru noul mandat, primarul promite că asfaltarea drumurilor comunale va fi o prioritate: „În ultimul sfert de secol nu s-a turnat nici o palmă de asfalt sau un metru de beton pe uliţele din Lăpuşata, de aceea atenţia mea se îndreaptă în continuare spre identificarea soluţiilor în vederea finanţării proiector de asfaltare a drumurilor comunale”, spune primarul.
Toată localitatea are apă la robinet

Primarul liberal Nicolae Joiţa mai declară că a apelat la diverse artificii pentru a reuşi să îşi pună în aplicare proiectele privind extinderea reţelei de apă: „În oferta mea din primul mandat am avut trecută extinderea reţelei de apă în satele Zărneşti, Valea Zărneştilor, Scoruşu, Bereşti, Broşteni şi Mijaţi. Astfel, printr-un proiect prins pe O.G. 28 am construit încă două rezervoare cu staţie de repompare şi 16,5 kilometri de reţea de apă, reţea care este astăzi în stare de funcţionare. Tot în cadrul acestui sistem, dar cu bani din bugetul local am făcut un puţ de mare adâncime dotat cu o staţie de clorinare şi intenţionez ca, anul viitor să mai fac încă unul astfel încât în fiecare sat să meargă câte o pompa, dotată cu rezervor. Fac asta pentru că întreaga reţea are peste 700 de branşări, din 1000 de gospodării şi peste 35 de kilometri, ca extindere. Sunt mulţumit de ceea ce am realizat, în privinţa reţelei de alimentare, pentru că întreaga localitate are apă, mai puţin cătunul Şerbăeşti, unde avem aproximativ 40 de gospodării pentru care ar mai fi necesară o extindere de doi kilometri de reţea. Nu este o problemă pe care să nu o putem rezolva, şi am solicitat la Apavil să ni se rezolve în prima fază prin master planul judeţului extinderea reţelei de alimentare cu apă pentru acest sat, pe o lungime de doi kilometri şi încă două puţuri de foraj, pentru că acestea sunt foarte importante”, mai spune primarul.
Preţul unui metru cub de apă la Lăpuşata este astăzi de 2,85 de lei, iar primarul garantează administrarea sistemul de apă şi canalizare: „Noi avem serviciu de apă şi canalizare în cadrul primăriei şi pot să îmi asum sustenabilitatea reţelei. Fac acest lucru pentru că se poate şi, atâta timp cât se poate, vreau să îmi ajut cetăţenii. Noi suntem chiar daţi exemplu pe linia administrării reţelei de canalizare şi apă potabilă”, mai spune primarul.
Liberalul susţine că mai sunt multe de făcut în localitate, iar comunitatea a înţeles acest aspect, atunci când l-a reconfirmat în funcţie cu o majoritate covârşitoare de voturi.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.