În ciuda piedicilor întâmpinate

În decursul unei vizite de lucru în judeţul Vâlcea, directoarea Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud – Vest Oltenia, Marilena Bogheanu, şi-a exprimat încrederea că „Mirajul Oltului”, un proiect inedit implementat în staţiunea Călimăneşti – Căciulata, va înainta, cu toate piedicile întâmpinate în derularea sa. Conducerea Primăriei locale este de asemenea optimistă în privinţa acestui proiect. „Activitatea curentă a Primăriei nu este una lină, ferită de dificultăţi, a recunoscut şi administraţia locală. În general, ne lovim de atitudinea inertă sau rău-voitoare a instituţiilor şi funcţionarilor cu care intrăm în relaţii inter-instituţionale. Nu aş vrea să intru în amănunte, din motive lesne de înţeles. Până la urmă, dacă suntem puşi în dificultate pentru că am intrat pe uşă, intrăm pe fereastră, şi aşa mai departe. Proiectul Mirajul Oltului se va încheia în anul 2015. Avem la această
dată structura de rezistenţă pentru clădirea care cuprinde piscina interioară/exterioară, spaţiul SPA şi grupul de vestiare. Clădirea de vestiare exterioare este realizată în proporţie de 80% (fără instalaţii interioare şi finisaje) şi a fost realizată una dintre piscinele exterioare (fără finisajele şi instalaţiile aferente pentru a putea funcţiona). Suntem în calendar.”, ne-a liniştit conducerea Primăriei.

Calimanesti-Caciulata – in topul preferintelor romanilor, in perioada sarbatorilor de iarna

Creşterea numărului de locuri de cazare clasificate, dar şi perioada prelungită de vacanţă, tarifele care nu au crescut semnificativ, precum şi ofertele de tip early booking au dus la o mărire spectaculoasă a numărului de turişti în ţară, în perioada sărbătorilor, potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc. „Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, a fost posibilă scăderea tarifelor în turismul intern, datorită reducerii TVA de la 24 la 9% pentru toate tipurile de pachete turistice care conţin cel puţin cazare, dar şi a utilizării voucherelor de vacanţă, începând cu 1 ianuarie”.
Astfel, peste 150.000 de turişti şi-au petrecut Revelionul în staţiunile din ţară. Se estimează că 27.000 de turişti au ales să petreacă sărbătorile în staţiunile balneare, precum cele din judeţul Vâlcea. „Preferinţele românilor s-au îndreptat către hotelurile de categorie foarte bună, renumite, sau spre oferte ieftine. Cele mai căutate zone au fost Valea Prahovei, Poiana Braşov, Păltiniş, Călimăneşti, Felix şi zonele tradiţionale rurale Bran-Moeciu, Maramureş, Bucovina.”, a mai adăugat FPTR. Staţiunea Călimăneşti s-a aflat în topul preferinţelor, deşi, numeric, numai 40 de societăţi, dintre cele circa 200 care au activitate în Călimăneşti, sunt specializate în domenii asociate direct turismului: hoteluri, restaurante şi divertisment. 70 sunt profilate pe comerţ cu amănuntul. Capacitatea de cazare a staţiunii este de 50 de unităţi, cu 4.500 de locuri, iar cea de servit masa – restaurante are o capacitate totală de 2.500 de locuri.
Executivul din staţiune consideră că zona reprezintă o atracţie importantă, dar nu are o capacitate suficientă pentru miile de turişti care vin la Călimăneşti, indiferent de sezon. Dincolo de capacitatea de cazare şi de hrană, există şi atracţii turistice importante. Pe lângă apele minerale şi tratarea diferitelor afecţiuni, Călimăneşti – Căciulata găzduieşte trei mari mânăstiri, vizitate anual de alte zeci de mii de oameni, care practică turismul monahal; Muntele Cozia şi Parcul Naţional Cozia. „Spre Cozia suntem pregătiţi să modernizăm drumul Păuşa – Mânăstirea Stânişoara, preluat recent în administrare. În 2015 vor fi finalizate şi obiectivele de divertisment din proiectul „Mirajul Oltului”: un parc de distracţii, două terenuri de sport şi un debarcader vor fi, în curând, la dispoziţia celor care ne vor vizita staţiunea, în scopuri turistice sau balneare, dar şi a localnicilor.”, ne-a
declarat primarul Florinel Constantinescu.

Dezvoltarea turismului, o prioritate la Călimăneşti
• „Trebuie să revenim cât mai repede pe harta lumii, ca staţiune balneoclimaterică, cu servicii de calitate, acolo unde am mai fost”

Conducerea administraţiei locale din Călimăneşti are drept prioritate dezvoltarea turismului amorţit de mai mulţi ani, care ar aduce şi venituri suplimentare localităţii. „Pe noi ne-a ajutat Dumnezeu cu toate elementele renumelui. Oferim, ca localitate, sănătate pentru trup şi suflet şi posibilitatea de a fi liber în sânul unei zone naturale spectaculoase – este de părere prim-gospodarul staţiunii Călimăneşti – Căciulata. Problema este dacă dăm prioritate acestei şanse dumnezeieşti. Călimăneşti a avut un renume naţional şi internaţional, cel puţin printre cei care căutau soluţii pentru cele două tipuri de sănătate şi pentru libertatea despre care vorbeam. Cumva şi-a pierdut periculos de mult din acest renume, şi din cauza dificultăţilor de adaptare la logica societăţii de consum. Ar trebui să recunoaştem aceste întârzieri şi să le asumăm şi în plan personal, şi în plan instituţional, administrativ,
în primul rând. Apoi, ar trebui să revenim la priorităţile renumelui şi să nu le mai scăpăm niciodată. Trebuie revenit cât mai repede pe harta lumii, ca staţiune balneoclimaterică şi turistică, cu servicii de calitate, acolo unde am mai fost cândva. În privinţa altor acţiuni de comunicare publică, organizăm anual două tabere de artă, pictură şi teatru, dar şi Festivalul Cântecele Oltului. Ele au cu totul alt scop decât renumele şi, cu atât mai puţin, nu sunt elemente de specific local. Sunt însă foarte importante pentru publicul care participă şi pentru creatori, pentru tinerii care au acces astfel la marii artişti născuţi la Călimăneşti: Vlaicu Ionescu – pictor şi Florin Zamfirescu – actor. Tinerii au nevoie de modele pentru devenirea lor, de contactul direct cu artiştii aflaţi în procesul creaţiei şi încercăm să contribuim la acest fenomen. Nu cred că este momentul să enumăr aici zecile de alte activităţi culturale şi sociale la care contribuie Primăria în fiecare an, într-o rutină foarte necesară pentru evocarea şi omagierea diverselor personalităţi locale sau a momentelor istorice naţionale şi internaţionale, sau zecile de conferinţe naţionale şi internaţionale la care suntem invitaţi şi onoraţi să participăm în sălile de conferinţă din staţiune. Suntem foarte mândri că instituţii naţionale şi internaţionale, mari companii, îşi dau întâlnire periodic la Călimăneşti.”.

Situaţia Centrului Expoziţional Seaca rămâne incertă

Centrul de Convenţii şi Expoziţii Seaca este o temă delicată şi incertă pentru localitate. Pe la jumătatea lunii noiembrie, Primăria Călimăneşti spera să semneze un contract pentru unul dintre pavilioane, din păcate, nerealizat. Dacă nu se găsesc soluţii pentru rentabilizarea instituţiei, există şi riscul ca Primăria şi Consiliul Judeţean, parteneri în acest proiect, să fie obligate să returneze banii, dacă pavilioanele nu vor deveni funcţionale.
Din luna mai 2014, Mihai Bucura a fost angajat ca director interimar al Centrului de Convenţii şi Expoziţii Seaca. Experienţa sa în managementul companiilor cu capital privat a reprezentat un motiv de încredere că poate da viaţă acestui centru de expoziţii. A întreprins deja, prin intermediul Prefecturii Vâlcea, o amplă acţiune de comunicare în toată ţara, menită să sporească interesul regiunilor tradiţionale faţă de proiectul unei serii de expoziţii cu teme regionale. Este vorba despre grupări judeţene, în cadrul unor expoziţii cu produse şi servicii cu specific zonal. Toată lumea îşi pune speranţa în reuşita ei, pentru a da substanţă acestei mari investiţii.
Până atunci, însă, complexul este „ţinut în viaţă artificial”, în sensul că se plătesc doar salariile şi utilităţile sunt economisite la sânge. De la 14 – 15 angajaţi, câţi au fost la început, a mai rămas unul singur. Autorităţile nu se lasă, însă, descurajate: „Nu ni s-a terminat speranţa. Strategia noastră, dacă o putem numi aşa, este să punem centrul în valoare, cu orice preţ, prin închiriere de spaţii pentru producţie şi expoziţie. Numai că zona trebuie dezvoltată, ca să pui în valoare centrul. Din păcate, toată lumea a judecat invers: că pavilioanele vor fi cele care vor pune în valoare zona. Costurile de întreţinere sunt extrem de mari. Am avut mai multe întâlniri cu oameni de afaceri, care nu s-au finalizat, însă. De exemplu, la una dintre discuţii, n-o să spun cu cine, am solicitat să plătească impozitul şi 1.000 de euro, dar nu s-a întâmplat nimic, şi asta pentru că celelalte costuri sunt foarte mari – cu încălzirea şi restul. Singurul atu al centrului este expunerea. Prin simpla prezenţă pe un drum european, cu un banner, ai obţinut o promovare pe care ai obţine-o în alte condiţii cu bani grei. Lăsând la o parte condiţiile, cadrul natural este de vis. Încălzirea este pe gaz, aşa că este destul de costisitoare. În plus, noi mai plătim încă datorii din urmă.”, au recunoscut responsabilii centrului. Recent, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Dumitru Persu, a avansat chiar ideea că, în caz extrem, când centrul nu îşi va găsi utilitatea, este posibil ca ambii acţionari, adică Primăria şi Consiliul Judeţean, să se gândească şi la vânzarea acestuia.

Primarul Călimăneştiului: „Îmi doresc o lume politică mai scumpă la vorbă şi mai dedicată binelui comun”

Călimăneşti-Căciulata s-a aflat în perioada scrutinului electoral pe lista zonelor unde s-a înregistrat un număr mare de votanţi pe listele suplimentare, fiind bănuită şi o posibilă fraudare a votului. În Secţia 41 s-a înregistrat, de exemplu, un număr record – 221% voturi pe listele suplimentare! Întrebat despre acest subiect, primarul Florinel Constantinescu spune că îşi doreşte o lume politică mult mai aşezată. „Nu-mi displace subiectul. Este poate din cauza rezultatului final, cel care a readus o speranţă în sufletul oamenilor. Îmi doresc ca ea să se împlinească, să avem cu adevărat o lume politică mai aşezată, mai aplicată la proiectul acestei ţări, mai scumpă la vorbă şi mai dedicată binelui comun. A fost un scrutin spectaculos, neprevăzut în finalul său, la Călimăneşti, ca peste tot în ţară şi în ţările unde au putut vota românii. Aici am avut 1.700 de votanţi pe listele suplimentare,
dar nu este nimic neobişnuit. Este numărul înregistrat în mai toate staţiunile balneoclimaterice de capacitate asemănătoare, aflate la un drum european. Pentru noi, acest număr arată că nu suntem o staţiune sezonieră, ci una cu funcţionare permanentă, cu mari şanse de creştere.”, este de părere primarul Călimăneştiului.

20% dintre localnici, pe lista sărăciei

Chestiunea ajutoarelor sociale produce în continuare destule probleme în România. La Călimăneşti, de exemplu, pe lista beneficiarilor de alimente de la Uniunea Europeană s-au aflat 1.007 persoane. Alte 136 au fost omise din diverse motive, dar ar trebui să se regăsească pe listă, alături de încă 250 de locuitori. Prin urmare, sunt în jur de 1.400 de persoane cu probleme financiare în localitate. Vor primi şi acestea ajutoare, fie suplimentarea cererilor, ca şi în ceilalţi ani, sau prin împărţirea alimentelor rămase de la cei care nu vin să ridice pachetele. Gradul de sărăcie este foarte mare, deşi nivelul de ocupare în muncă este destul de bun în staţiune. Conform calculului făcut în urma informaţiilor primite de la statistică, acesta este în jur de 42%, ceea ce înseamnă că, dintre cei 6.722 de locuitori, 3.400 sunt angajaţi în turism, la instituţii publice, învăţământ, iar o parte fac naveta la Râmnicu
Vâlcea. Cu siguranţă, însă, cei mai mulţi lucrează în servicii şi turism.