Singura nerealizare a primarului din Roeşti, Gheorghe Drăghici, care l-a prins mereu pe picior greşit, este construirea unui edificiu pentru atragerea tinerilor, cu scopul de a participa cu toţii la viaţa culturală din comună, respectiv, un cămin cultural.
Primarul comunei Roeşti este încrezător însă că în localitatea sa va fi amenajată într-un final „fabrica de energie”, cea mai mare staţie ecologică de reciclare a resturilor menajere din Oltenia. În această perioadă, conform graficului, trebuia să fie în plin proces construcţia staţiei de reciclare a deşeurilor menajere. Proiectul este însă în impas, deoarece proiectantul, pus la dispoziţie de Ministerul Mediului, nu a finalizat la timp documentaţia, iar administraţia locală aşteaptă în continuare ultimele clarificări, înainte de a organiza licitaţia. Investiţia face parte din proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor solide din judeţul Vâlcea”, lansat de Consiliul Judeţean Vâlcea, iar banii necesari realizării staţiei sunt atraşi printr-un program european de mediu. Proiectul prevede mai multe contracte: trei de lucrări, două de furnizare a echipamentelor şi cinci de servicii. O parte dintre acestea sunt deja lansate, iar altele se află în faza de pregătire. În fază de licitaţie este asistenţa tehnică pentru managementul proiectului, supervizarea lucrărilor şi închiderea depozitelor neconforme de la Călimăneşti şi Drăgăşani. Termenul de finalizare a proiectului este 30 decembrie 2015, dar, după cum stau lucrurile, se pare că data este doar pe hârtie, spre dezamăgirea primarului social-democrat Gheorghe Drăghici.
40 de milioane de euro ar putea fi pompaţi la Roeşti
După mai bine de şapte ani de aşteptări, în toamna anului trecut, Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, aflată în vizită pe meleagurile vâlcene a semnat, la sediul Consiliului Judeţean Vâlcea, finanţarea proiectului în valoare de 40 de milioane de euro, având ca obiect realizarea unui depozit ecologic de deşeuri solide. „Orice investiţie, indiferent în ce domeniu, este aşteptată cu sufletul la gură, fiind o sursă de venit şi o posibilitate de angajare a personalului.”, spune primarul comunei Roeşti. O dată cu deschiderea acestui depozit ecologic, peste 100 de noi locuri de muncă s-ar putea crea în cadrul serviciilor de sortare, compactare şi depozitare a resturilor menajere şi, în plus, staţia poate constitui o sursă sigură de alimentare pentru bugetul local. Cu toate problemele, social-democratul Gheorghe Drăghici este foarte încrezător că în localitatea sa va fi amenajată într-un final „fabrica de energie”, respectiv cea mai mare staţie ecologică de reciclare a resturilor menajere din Oltenia. „Ne chinuim de şapte ani să realizăm acest obiectiv. Aceste deşeuri se preconizează că vor fi adunate şi depozitate în cadrul unui sistem bine pus la punct, pentru a nu afecta viaţa populaţiei. Garda de Mediu va fi prezentă tot timpul, şi asta înseamnă corectitudine în privinţa activităţii care se desfăşoară. Pe o perioadă de trei ani se va monta şi acea instalaţie, de producere a energiei electrice cu biogaz. În acest timp se va vedea câtă materie se va aduna pentru procesarea acestui sistem de biogaz, pentru a se şti ce fel de instalaţie se va monta pentru producerea energiei electrice. Ce ştiu de la Consiliul Judeţean este că s-au licitat o parte dintre proiecte, urmând să se liciteze partea de construcţie-montaj, deci s-a licitat dirigenţia, partea de supraveghere, dar şi închiderea celorlalte gropi de gunoi. Mie mi se pare greşită ideea de a se închide, trebuia întâi să o construiască pe aceasta şi abia apoi să le închidă pe celelalte, dar aşa este în România. Nu ştiu ce fac, dar nu trebuie să pierdem banii aceştia. Dacă nici când ţi se dau bani, nu suntem în stare să facem o lucrare cum trebuie, de ce ne mai aflăm aici?”, spune primarul de la Roeşti. Investiţia se va realiza în satul Cuieni, Punct Olteanca, la trei kilometri de locuinţele săteşti, pe o suprafaţă de 22 de hectare.
Sute de locuri de muncă nou-create
„Chinurile facerii” datează încă din anul 2007, când au apărut restricţiile impuse de Uniunea Europeană în privinţa deşeurilor. Un lucru esenţial pentru localitatea Roeşti este ca, o dată cu montarea acestei staţii de reciclare a deşeurilor menajere, să fie create noi locuri de muncă. „În fiecare zi, zeci de oameni vin la primărie şi mă întreabă când se fac angajări.“, declară, încrezător, primarul din Roeşti. Prin acest proiect, Vâlcea este al 27-lea judeţ în care este implementat acest proiect şi care va asigura, la finalul proiectului, o colectare a deşeurilor la nivel european. Primarul a mai precizat că, de curând, a fost în Germania, împreună cu un grup de consilieri de la primărie. Acolo au vizitat o astfel de staţie de reciclare a deşeurilor menajere, care producea energia electrică pentru 260.000 de locuitori. „Noi, ca judeţ, o dată cu înfiinţarea acestei staţii, împreună cu CET, am fi independenţi din punct de vedere energetic.”, a mai adăugat primarul comunei Roeşti.
Sancţionarea contestatarilor poate salva staţia de reciclare de la Roeşti
Proiectul prevede realizarea unui centru de management integrat al deşeurilor în comuna Roeşti, care să aibă un depozit ecologic, o staţie de sortare şi una de tratare mecano-biologică a deşeurilor. Al doilea element component al proiectului este realizarea staţiilor de sortare de la Râmnciu Vâlcea şi Brezoi, iar al treilea vizează închiderea depozitelor neconforme de la Drăgăşani şi Călimăneşti. Proiectul este iniţiat de Consiliul Judeţean Vâlcea, a cărui contribuţie este de 10%. Depozitul ecologic pentru deşeuri solide se va construi în comuna Roeşti şi va colecta deşeurile din majoritatea localităţilor judeţului Vâlcea, cu excepţia Zonei Metropolitane Râmnicu Vâlcea. În prezent, Consiliul Judeţean Vâlcea a lansat procedurile pentru cele trei proiecte de lucrări, fiind finalizate pentru două dintre ele. În plus, pentru „asistenţa tehnică pentru managementul proiectului” şi „închiderea
depozitelor neconforme” au fost depuse contestaţii care au fost finalizate la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Pentru primul contract, „Asistenţa tehnică pentru managementul proiectului”, unul dintre contestatari a făcut plângere împotriva deciziei CNSC şi dosarul se judecă în continuare la Curtea de Apel Piteşti, termenul fiind la începutul lunii august. Cazul acestui proiect nu este singular, întrucât există mai multe situaţii în care se tergiversează anumite proiecte finanţate cu bani europeni din cauza contestaţiilor.
Ion Cîlea: „Doi ofertanţi au depus contestaţii”
Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, salută ultima modificare legislativă a Guvernului Ponta în materie de achiziţii publice, care prevede implementarea garanţiei de „bună conduită”. „De aproape un an se bate pasul pe loc în privinţa implementării proiectului iniţiat şi susţinut financiar de Consiliul Judeţean Vâlcea, cu privire la proiectul iniţiat şi susţinut financiar de Consiliul Judeţean Vâlcea, „Sistem de management integrat al deşeurilor solide”. Cauza este una singură: doi ofertanţi la atribuirea contractului de asistenţă tehnică pentru managementul proiectului nostru s-au considerat nedreptăţiţi şi au formulat contestaţie la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Deoarece le-a fost respinsă acţiunea, unul dintre pretendenţi a mers şi mai departe contestând la Curtea de Apel Piteşti. Cazul proiectului nostru nu este singular. Sute de proiecte finanţate sunt
întârziate sau blocate de contestaţiile numeroase la licitaţiile publice, pe principiul că cei care au pierdut o competiţie ar putea să mai câştige cu vreo întâmpinare la organismele abilitate să analizeze şi să decidă asupra contestaţiilor.”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea.
Gheorghe Drăghici: „Pentru un „crâmpei” de alimentare cu apă mă judec de un an”
Guvernul Ponta a anunţat implementarea unei garanţii de bună conduită pentru cei care pun în discuţie procedura de licitaţie publică, în cuantum de 1 la sută din valoarea estimată a achiziţiei publice, dar în limita plafonului maxim de 100.000 de euro. Aceşti bani ar urma să fie pierduţi de contestatar, în cazul în care contestaţia este respinsă. În scopul de a proteja autoritatea contractantă de riscul unui eventual comportament necorespunzător, contestatarul are obligaţia de a constitui garanţia de bună conduită pentru întreaga perioada cuprinsă între data depunerii contestaţiei şi data rămânerii definitive a deciziei hotărârii instanţei de judecată, de soluţionare a acesteia. Primarul social-democrat Gheorghe Drăghici salută, la rândul său, decizia Guvernului, menită să rezolve o problemă cu care multe primării se confruntă din greu. „Este o măsură foarte bună, pentru că sunt foarte mulţi reclamagii de profesie, care nu fac altceva decât să tărăgăneze achiziţiile publice. Este o sumă destul de mare, se ajunge până la valoarea de 100.000 de euro. Poate aşa se vor gândi de două ori înainte de a contesta rezultatul doar ca să blocheze licitaţiile fără motiv.”, a declarat Gheorghe Drăghici. Primarul a exemplificat blocajul în materie de achiziţii publice. „Am avut acum câţiva ani o firmă din Bucureşti, cu sediul într-un apartament, care nu avea nici un utilaj, doar două persoane angajate, care mi-au spus că îşi retrag contestaţiile doar dacă cel care era îndreptăţit să câştige era de acord să le plătească o sumă de bani. De un an mă chinui acum cu un „crâmpei” din proiectul de alimentare cu apă pentru două sate. Ne judecăm în continuare cu contestatarii licitaţiei. În loc să accesăm fonduri şi să facem treabă, stăm să ne judecăm şi pierdem banii. Eu aş căuta să-i sancţionez pe aceşti reclamagii fără temei, altfel încât să nu mai ai aibă ce căuta la licitaţii o perioadă.”.
Drumurile pietruite au „înghiţit” 200 de tone de macadam
Furia apelor a distrus la Roeşti sute de hectare de culturi agricole, un pod fiind afectat de viiturile pârâului Cernişoara, iar zeci de kilometri de drumuri comunale s-au făcut una cu pământul, în doar câteva minute. Sute de oameni din localităţile aflate în judeţul Vâlcea au privit neputincioşi cum ploile torenţiale le-au inundat gospodăriile, iar şuvoaiele strânse de pe dealuri au spulberat tot în calea lor, uliţele devenind în doar câteva minute adevărate pâraie. „Natura a devenit extrem de imprevizibilă şi aproape că nu este zi în care să nu plouă. Dacă nu apucam să asfaltez cei 15 kilometri de drumuri comunale, eram acum nenorociţi. Nu suntem numai noi în situaţia asta, ci toţi primarii din sudul judeţului. Am adus peste 20 de maşini de macadam pentru amenajarea drumurilor neasfaltate. A doua zi a plouat cu găleata şi toate drumurile pietruite s-au distrus din nou. Tot ce a fost pietruit şi este în pantă s-a rupt, peste 200 de toane de macadam s-au spălat imediat. Am beneficiat de ajutor şi de la Consiliul Judeţean, dar degeaba, pentru că astăzi au fost drumurile aranjate şi mâine au fost distruse. Am făcut rigolele de-a lungul unui drum care era la baza dealului, dar, în numai câteva secunde, au fost înfundate şi am reuşit ulterior să le refacem. Acum, drumul arată foarte bine, pentru că l-am pietruit din nou.”, a mai precizat primarul Drăghici.
Pod afectat de furia apelor
Furia apelor a afectat inclusiv singurul pod peste pârâul Cernişoara, care leagă satele Cuieni de Bărbăriceni. Evitând situaţia ca satele să rămână izolate, primarul a luat decizia de a reabilita podul în cel mai scurt timp posibil, astfel încât ploile să nu ia administraţia locală prin surprindere. Suma necesară pentru realizarea investiţiei a fost pusă la dispoziţie de Consiliul Local al comunei. „Apele torentului Frasina au venit dintr-o dată foarte mari, iar pârâul Cernişoara a rupt aripile podului, rămânând numai tubul. Este un pod peste care trec maşini, dar şi căruţele care leagă satul Cuieni de Bărbăriceni. L-am reabilitat, am turnat fundaţia cu armătură, am refăcut aripile, l-am nivelat şi am reparat rigolele. În această zonă arată forte bine drumul care duce până acolo din DC 643B, nu a fost niciodată aşa. Podul a fost refăcut cu bani din bugetul local. Dacă îl lăsam nereparat, îl lua apa. La noi plouă în fiecare zi.”, a adăugat primarul comunei Roeşti.
Culturile sunt compromise
Ploile au afectat, în plus, sute de hectare de culturi agricole însămânţate. Cantitatea imensă de apă acumulată în pământ a lăsat neînsămânţate sute de hectare de teren, iar ţăranii se plâng că întreaga lor cultură de porumb zace în baltă, sufocată de buruieni. „Sufleteşte, sunt supărat, deoarece grâul s-a înnegrit. Producţia este frumoasă, dar oamenii nu pot să o îngrijească sau putrezeşte din cauza apei. APIA subvenţionează culturile acestea devastate numai dacă sunt muncite sau asigurate. Sunt totuşi zone în care nu a putut omul să-şi cultive întreaga parcelă, pentru că jumătate este în apă. Oamenii au declarat la APIA, în luna martie, când a fost sezonul însămânţatului, întreaga suprafaţă, în ideea că vor cultiva porumb sau grâu. În schimb, porumbul nu s-a mai putut însămânţa pe întreaga suprafaţă, din cauza ploilor. Şi tot din acest motiv nu se pot strânge furajele. Bieţii oamenii se
uită spre cer, dar nu pot face nimic. Am şi eu 20 de bovine şi am vorbit cu cineva să le dau, pentru că nu am cu ce să le mai ţin, nu pot să strâng furajele.”, a afirmat, dezamăgit, primarul de la Roeşti.
