Sunteţi aici: Pagina principală // Administraţie

Proiectul de apa si canalizare este inca in sertar

06 primaa comunei gusoeniSocial-democratul a pierdut ultimul tren al fondurilor europene în exerciţiul financiar 2007- 2013 şi, o dată cu el, şi proiectul  pentru introducerea sistemului de apă şi canalizare s-a dus pe „apa sâmbetei”. Acum, comuna Guşoeni nu are nici un metru de reţea de apă şi canalizare, acest aspect fiind una dintre neîmplinirile primarului. În prezent, documentaţia proiectului este pregătită cu lux de amănunte, iar deschiderea ghidurilor de finanţare pentru noul an financiar este aşteptată de primar cu sufletul la gură. „Avem pregătită documentaţia proiectului, dar ultimul tren al fondurilor europene nu ne-a fost favorabil, eu ajungând prea târziu la conducerea acestei administraţii. Va trebui actualizată şi pliată pe noul ghid de finanţare. Aşteptăm apariţia ghidurilor de finanţare şi o vom adapta pe cerinţele respective. În primă fază, documentaţia noastră a prevăzut 8 kilometri de apă şi 8 kilometri de canalizare, cu înfiinţarea staţiei de tratare a apei şi staţia de epurare pentru sistemul de canalizare. În acest moment nu avem un metru de apă şi de canalizare, lucru cu care nu mă mândresc, dar eşecul nu mi se datorează. Din fericire, în localitate există în fiecare gospodărie câte o sursă de apă, deoarece fântânile noastre din Guşoeni, spre norocul nostru, nu au suferit în perioada de secetă atât de tare încât să scadă, avem o zonă bogată în izvoare. Cu toate acestea, din discuţiile cu cetăţenii a reieşit că este necesar un sistem cu apă de calitate, pentru că apa din fântânile noastre este dură. Chiar şi numele comunei noastre provine de la cuvântul guşă, boală care ne caracterizează, datorită iodului şi durităţii calcarului din apă”, a declarat social-democratul Concioiu.

Şcolile din mai multe sate, închise din cauza lipsei copiilor

Şcolile din mai multe localităţi se închid pentru că nu mai sunt copii suficienţi, aceeaşi situaţie tristă fiind întâlnită şi la Guşoeni. În această toamnă, o singură şcoală şi-a mai deschis porţile, şi poate nu pentru mult timp. S-ar putea ajunge în situaţia în care copiii din două localităţi să înveţe într-o singură şcoală. Motivul este lesne de înţeles: lipsa locurilor de muncă a făcut ca tinerii să ia calea Occidentului. „Eu am crescut în această comună, şi fiecare sat avea şcoală. Noi, copiii eram orologiul satului, nu ceasul. În prezent satele s-au întristat, au o imagine de părăsire. Am pe ochiul care plânge anumite sate, pentru care nu mai am speranţă, pentru că nu văd acolo să se aşeze vreo familie. În satul unde este rupt DC 85, la Guşoianca este comasată jumătate din populaţia comunei, de aceea refacerea acestui tronson este prioritatea zero pentru mine. Acest sat este populat, toate casele fiind locuite. Este un fenomen în acest sat, pentru că este de mirare, faţă de ce se întâmplă în celelalte sate. Şcoala era viaţa satului, iar acum viaţa satului nu o mai poate reprezenta şcoala, pentru că toţi copiii au fost adunaţi la şcoala din centrul localităţii”, este de părere primarul.

Nicolae Concioiu: „CNI a fost şi este pentru mine o Fata Morgana”

În localitate există o singură grădiniţă, care îşi desfăşură în prezent activitatea într-o sală de clasă amenajată la şcoală.  Pentru ca „micuţii” să se bucure de condiţii, primarul are, încă din anul 2009, un proiect pentru construirea unei noi locaţii, depus la Compania Naţională de Investiţii. Proiectul a fost declarat eligibil în vederea finanţării însă, timp de cinci ani s-a lăsat aşteptat. Spre marea bucurie a copiilor, pentru construirea acestei locaţii, primarul a găsit o altă sursă de finanţare. În cel mai scurt timp, în comună vor începe lucrările de construire a noii grădiniţe „Avem un proiect să facem o grădiniţă cu program prelungit şi sperăm să-l declanşăm, rolul meu este să fac tot ce îmi stă în putere pentru o revigorare a satului de altădată. Proiectul este deja în faza de construire, deci constructorul aşteaptă să îi confirm finanţarea. Prin Compania Naţională de Investiţii dorim să facem şi căminul cultural. Din păcate, pentru mine, Compania Naţională de Investiţii a fost şi este în continuare o Fata Morgana, uite-o, nu e, apare şi dispare.  Avem nenumărate adrese trimise către ei şi tot atâtea confirmări că în sesiunea următore voi fi prins spre finanţare, dar aşteptăm sesiunea asta din anul 2009, aşa că proiectul pentru construirea unei grădiniţe se pare că a fost înţeles şi la nivel central. Construcţia acestei clădiri a depăşit faza de licitaţie, s-a desemnat constructorul, dar aşteptăm finanţarea care, spre marele nostru noroc, se va face tot datorită Companiei Petrom. Proiectul pentru grădiniţă este de 13 miliarde. În privinţa copiilor, sunt optimist: la deschiderea acestui an la grădiniţă, spre surprinderea mea, avem 28 de copii. Pentru mine este o cifră foarte importantă, atâta timp cât, în clasele I-VIII avem 75 de copii. Îmi dă această speranţă, că va începe să crească numărul copiilor. O altă problemă a noastră este că suntem foarte aproape de oraşul Drăgăşani, şi nu pot să îi acuz nici pe părinţi, că îşi doresc de la copiii lor performanţă”, crede Nicolae Concioiu.

Şcoala din Guşoeni are nevoie de reabilitare

Şcoala din Guşoeni a fost construită în anul 1975, însă, de atunci, administraţia locală nu a reuşit să găsească sursa de finanţare necesară lucrărilor de reabilitare, modernizare şi consolidare a clădirii. Cu dezamăgire, primarul arată cu degetul spre şcoli construite din temelii, care astăzi au lacătul pe uşă. „Şcoala este dotată, avem apă curentă, grupuri sanitare în interior, dar a fost construită cu materiale de atunci. Noi am îngrijit-o an de an, să fie conformă pentru desfăşurarea activităţilor, dar ar necesita lucrări de reabilitare şi de consolidare a clădirii. Sunt localităţi unde s-au finanţat şcoli în vederea reabilitării, unele fiind construite chiar din temelie, dar astăzi sunt închise. Am făcut nenumărate demersuri şi la Consiliul Judeţean, la Inspectoratul Şcolar sau la minister, fără a reuşi să atrag vreun leu, pentru că, de fiecare dată, mi s-a spus că mai au de finalizat lucrările începute şi că nu mai au bani să îmi dea şi mie, să mă apuc de o altă lucrare. La mine în localitate este singura şcoală şi necesitatea de refacere a acoperişului este stringentă. Fiind de tablă, acesta este corodat în timp şi în fiecare an înlocuim cu câte o foaie, să nu fie distruse tavanele. Tâmplăria este de lemn, iar parchetul este distrus, după atâţia ani de folosire”, a mai declarat Nicolae Concioiu.

Asfalt până la ultima casă

Autorităţile locale din comuna Guşoieni au pregătit o serie de proiecte pentru care aşteaptă finanţare europeană. Localnicii din Guşoieni vor beneficia în curând de apă curentă, canalizare şi de reabilitarea ultimilor kilometri de drum, proiecte care, cel mai probabil, vor fi demarate începând de anul viitor. Prioritatea pentru anul acesta este obţinerea de fonduri pentru continuarea lucrărilor de asfaltare a drumului comunal 86 Spârleni Dealul Mare, pe o porţiune de un kilometru şi reabilitarea prin asfaltare a uliţelor de interes local. „Singura sursă de finanţare sigură pentru dezvoltarea localităţilor sunt fondurile europene, iar proiectele care se vor depune pentru comuna noastră vor fi în ordinea pe care am stabilit-o împreună cu Consiliul Local şi cetăţenii. Finalizarea modernizării tuturor drumurilor locale din comună este prima opţiune. Este necesar să finalizez ceea ce a mai rămas, şi anume drumurile vicinale, uliţele care duc spre ultimele grupuri de case din sat. Este important să asigurăm în primul rând infrastructura, să permitem circulaţia uşoară a fiecărui cetăţean, respectiv finalizarea acestor uliţe până la ultimele case. Am prins aceste obiective în proiecte separate. Avem şi o strategie de rezervă: în cazul în care aceste promisiuni ale fondurilor europene vor întârzia, încercăm să le facem loc cu prioritate, din bugetul local, prin atragerea la bugetul local a unor surse care provin din venituri din închirierea unor terenuri către Compania Petrom. În Guşoeni, drumul principal, DC 85 Guşoinca este finalizat, dar celălalt drumul comunal, DC 86, Spârleni – Dealul Mare nu este în întregime asfaltat. Aici mai am doar o porţiune de un kilometru unde trebuie tunat asfaltat, pe care Compania Petrom s-a angajat că-l va finaliza, pe cheltuiala sa, în această toamnă. Cele două drumuri comunale principale sunt finalizate, dar mai avem drumuri săteşti care însumează 6 kilometri. Acest proiect este întocmit pentru asfaltarea străzilor înguste pe aproximativ 5 metri lăţime. Deoarece nu sunt necesare două sensuri, sunt proiecte speciale pentru asemenea uliţe săteşti, în care sunt amenajate alveole de aşteptare. Pe aceste uliţe sunt 4 sau 5 gospodării, este greu să se întâlnească două maşini. Un kilometru de drum asfaltat cu siguranţă va fi la jumătate de preţ, iar, din calculele noastre, putem suporta şi noi cheltuiala”, mai spune Nicolae Concioiu.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.