De când a preluat frâiele administraţiei locale, primarul comunei Şirineasa, Dan Cătălin Săraru, a reuşit să schimbe imaginea localităţii în care s-a născut. În fiecare dintre cele patru mandate, Săraru a realizat investiţii majore, menite să îmbunătăţească viaţa localnicilor. În primul mandat a reuşit să introducă apa potabilă în toată comuna, în al doilea, canalizarea şi a avut grijă de şcoli, iar în al treilea, a reuşit să finalizeze baza sportivă, atât de dorită de localnici, şi să demareze lucrările de asfaltare a drumurilor comunale. Astăzi, se află la al patrulea mandat, iar prioritatea sa, în următorii ani, este asfaltarea drumurilor comunale, modernizarea primăriei şi a căminului cultural. „Eu am spus că, în primul mandat, trebuia să introducem reţeaua cu apă, în al doilea, reţeaua de canalizare, iar în al treilea să asfaltez drumurile. Sunt primar la al
patrulea mandat şi este posibil să terminăm infrastructura din Şirineasa.”, declară primarul.
Primul mandat, cel mai dificil
Astăzi, după 15 ani de când a preluat frâiele administraţiei locale, Dan Cătălin Săraru vede primul său mandat ca fiind cel mai complex, din toate punctele de vedere. În prezentarea bilanţului perioadei 2002-2004, liberalul afirmă că, în ciuda diverselor dificultăţi financiare pe care le-a întâmpinat, au fost totuşi finalizate în localitate proiecte importante, cum ar fi cele privind reţeaua de apă şi canalizare.
„În perioada 2000-2004, Guvernul Năstase încerca, la nivel central, să monopolizeze totul, prin numiri de directori, de şefi, dorea să controleze în totalitate Parlamentul. Pentru noi, acea perioadă a fost cea mai grea, în sensul că nu trecea nici un proiect. Diverşi „prieteni” îmi promiteau că, dacă eu trec la PDSR, o să curgă la Şirineasa pe pârâu numai lapte şi miere. După doi ani de încercări s-au lămurit că nu au şanse cu mine, şi atunci a început greul pentru noi. Acel mandat a fost cel mai greu. Mi-am dat seama că nu am şanse, decât să mă rog de ei să-mi completeze bugetul, astfel încât să pot avea bani măcar de salarii. Cu toate acestea, nici pe aceia nu-i aveam.”, a declarat primarul din Şirineasa.
Apa, proiect prioritar în primul mandat
Dan Săraru ş-a dat atunci seama că singura şansă pentru dezvoltarea localităţii erau fondurile europene. Astfel, în anul 2002, după zeci de drumuri bătătorite la Bucureşti, primarul a semnat contractul de finanţare pentru proiectul care viza introducerea reţelei de alimentare cu apă pe o lungime de 22,6 kilometri, prin programul SAPARD, Măsura 2.1., fonduri de preaderare. După semnarea contractului, una dintre obligativităţile care erau stipulate în contract era ca, la data demarării lucrărilor, administraţia locală din Şirineasa trebuia să facă dovada existenţei în cont a sumei de 8 miliarde de lei vechi. „În aprilie 2003, am demarat procedura de achiziţie publică, iar în vara lui 2003 am început lucrările. În acel moment, dintre cei 14 primari care au depus proiectele, abia 7 au reuşit, printre care eram şi noi. Lucrul cel mai greu a fost să promovăm proiectul, dar foarte dificil a fost să demarăm
investiţia, pentru că trebuia să facem dovada că aveam în cont 8 miliarde de lei vechi. Astfel, am fost forţaţi să facem împrumut la bancă de 7,6 miliarde de lei vechi, pentru o perioadă de un an. Am plătit împrumutul acela, la care s-au adăugat 1,5 miliarde de lei vechi dobândă, altfel nu puteam să facem prima plată, iar proiectul nu ar fi continuat.”, a declarat primarul. După finalizarea celor 22,06 kilometri de reţea, în fiecare an au fost programate la Şirineasa lucrări de extindere a reţelei de apă. „În urma demarării acestui proiect, plus extinderile care au avut loc ulterior, am realizat reţeaua de apă potabilă în localitate în proporţie de 95%. Iar pe drumul judeţean spre Popeşti am reuşit aproape în totalitate să avem conductă de apă şi canalizare pe ambele părţi, ceea ce este foarte greu. Acestea au fost proiectele pe care eu m-am axat cu prioritate, în primele două mandate.”, a
mai declarat primarul.
Întregul sistem este predat operatorului unic, SC Apavil SA
După definitivarea reţelei de canalizare, timp de şase luni, Primăria Şirineasa a administrat serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare, perioadă în care primarul şi-a dat seama că, pentru a gospodări un sistem de apă şi canal, este nevoie de specialişti şi de utilaje. În prezent, comuna Şirineasa este una dintre cele 21 de localităţi ale judeţului al căror sistem de alimentare cu apă şi canalizare este administrat de operatorul unic, SC Apavil SA. „Canalizarea a fost, constructiv, o lucrare mult mai grea decât apa, deoarece sunt necesare staţii de pompare şi de epurare, care sunt mari consumatoare de energie şi extrem de sensibile din punct de vedere tehnic. De aceea, ne-am dat seama că este greu să administrăm noi acest sistem. Predarea-primirea sistemului Apavil a durat 4 luni, cu condiţia ca, timp de un an, Apavilul să facă branşările la reţeaua de canalizare şi apă fără tarife, în scopul
încurajării racordării la reţea a cetăţenilor. A fost o perioadă grea, deoarece oamenii erau obişnuiţi cu preţul de 1,5 lei metrul cub de apă. În acest moment, avem peste 300 de gospodării racordate la reţeaua de canalizare, faţă de apă, unde sunt peste 900 de branşări, din aproape 1100 de locuinţe, dar procesul este în curs de desfăşurare.”, a mai declarat liberalul Săraru.
Dan Cătălin Săraru: „Am ştiut că voi fi taxat la alegeri”
La Şirineasa, primarul comunei, Dan Cătălin Săraru, a reuşit să finalizeze în primă fază introducerea sistemului de canalizare pe o lungime de 22,6 kilometri. Ca şi la reţeaua de apă, în fiecare an s-au executat totuşi lucrări de extindere a sistemului. Astfel, în prezent, comunitatea din Şirineasa beneficiază de o reţea a sistemului de canalizare pe o lungime de peste 30 de kilometri. Primarul afirmă că, în ciuda diverselor dificultăţi financiare pe care le-a întâmpinat de fiecare dată, atunci când apărea vreun mijloc de repartizare a fondurilor financiare, niciodată nu ezita să le folosească pentru continuarea proiectelor. „Există, în cursul derulării unui proiect, nişte înţelegeri între beneficiar, constructor şi proiectant, care se materializează prin note de renunţare şi de comandă suplimentară, aşa-zisele NR şi NCS, prin care se pot adăuga lucrări în plus în cursul executării
investiţiei. Astfel, îţi poţi da seama că soluţia este mult mai simplă, astfel că renunţam la alte comenzi, făcând astfel economie. Noi am folosit acele NC pentru a extinde conducta de canalizare şi, astfel, avem astăzi reţea de canalizare pe 30 de kilometri şi alimentare cu apă pe o lungime de 40 de kilometri. În anul 2011, când am predat reţeaua Apavilului, am ştiut că vor fi probleme de natură financiară, că multă lume va fi supărată pe mine şi că voi fi taxat la alegeri, dar acela era viitorul, nu aveam ce să fac. Şi, ca dovadă, comunitatea m-a taxat, astfel că nu am mai obţinut 71 procente, ci am intrat în noul mandat de primar cu 62%.”, a spus primarul din Şirineasa.
Primăria din Şirineasa, la un pas de reabilitare
În programul electoral, printre proiectele pe care actualul primar doreşte să le promoveze se numără şi reabilitarea căminului cultural, dar şi extinderea primăriei. Primarul susţine că nu îşi doreşte o altă primărie, ci doar extinderea celei existente. Tentativa de promovare a celor două proiecte a mai eşuat odată, în perioada 2008-2009, dar, anul acesta, se pare că primăria va fi, în sfârşit, modernizată. Pentru căminul cultural este depus un proiect la Compania Naţională de Investiţii, acesta fiind aprobat pentru finanţare „Deocamdată, modernizăm la etaj cele două birouri, apoi vom vedea dacă ne vom permite mai mult. Noi avem prevăzut anul acesta extinderea cădirii, nu reabilitarea. Avem, astfel, o lucrare de extindere, la care avem prevăzuţi nişte bani în buget. Foarte curând vom demara şi procedura de licitaţie. Astfel, am trecut în proiect lucrări de extindere pe latura de răsărit a clădirii,
10 metri cu temelie cu tot, unde vor fi amenajate grupurile sanitare. La parter va fi amenajată o sală de protocol, se va turna între etaje o placă, iar la etaj vor mai fi amenajate încă trei birouri. Încercăm să nu modificăm arhitectura clădirii, adică să nu punem acolo o pleaşcă, să arate urât. Vom amenaja acoperişul, pe partea dinspre răsărit. Banii pentru acest obiectiv i-am prevăzut în buget de la începutul anului, atunci când am construit bugetul. Proiectul pentru căminul cultural, pe care l-am depus la Compania Naţională de Investiţii, este aprobat cu 50 de puncte, dar este pe ultimul loc. Ca să nu se aleagă praful de clădire, am reuşit să reabilităm măcar acoperişul, cu efort propriu.”, a mai declarat primarul.