Sunteţi aici: Pagina principală // Administraţie

Primele proiecte la Nicolae Bălcescu

Constantin Oprea, primarul localităţii Nicolae Bălcescu spune că un primar niciodată nu trebuie să confunde politica şi administraţia, fiindcă sunt două lucruri complet diferite. Dacă în politică sunt promovate de obicei rubedeniile, în administraţie este cu totul altfel. Aici se promovează prin examen electoral, votul fiind sita care triază valorile. Un primar este tot timpul faţă în faţă cu cei care l-au ales şi trebuie să le dea socoteală pentru fiecare pas pe care îl face, iar imaginea unui primar sunt proiectele.

Aflat la al patrulea mandat şi fiind ales de fiecare dată cu un procent important din voturile cetăţenilor, Constantin Oprea spune că primul proiect pe care l-a accesat a fost introducerea reţelei de apă, fiindcă oamenii de aici cărau apa cu găleţile sau cu bidoane legate de o bucată de lemn pe care o puneau pe umeri, de la distanţe destul de mari. „Localitatea este extrem de întinsă, avem peste 200 de kilometri de drumuri comunale şi 18 sate. Când am preluat mandatul nu era o lopată de asfalt pe drumuri, în şcoli activităţile educaţionale erau neconforme cu nevoia de formare a copiilor, iar de apă şi canalizare nici nu se discuta. Primul meu proiect ca primar al acestei localităţi a fost înfiinţarea reţelei de apă pe o lungime de 25 de kilometri. Proiectul era depus la SAPARD, pe Măsura 2.1. cu fonduri europene de fosta conducere şi prevedea înfiinţarea reţelei de alimentare cu apă, dar nu avea finanţare. La începutul mandatului 2004 proiectele pe SAPARD începuseră să se epuizeze. În anul 2005 a fost o calamitate, o ploaie puternică, o rupere de nori, şi mi-a dat dreptul să refacem studiul de fezabilitate pentru proiectul de alimentare cu apă, şi astfel am reuşit să repun proiectul”, a declarat primarul din Nicolae Bălcescu. Aşa s-au atras primii bani europeni în localitatea Nicolae Bălcescu. „Acest proiect nu a însemnat că am cuprins întreaga localitate în ceea ce priveşte reţeaua de apă. Dintre cele 18 sate, câte are localitatea am încercat să cuprind în primul rând centrul satelor respective acolo unde avem şcoli, dispensar, primărie, acolo unde cetăţenii în mod sigur se racordau, fiindcă racordarea era una dintre condiţiile impuse în programul de finanţare europeană, altfel riscam să returnăm banii”, mai spune primarul.

 

Întreaga localitate va fi racordată la apă şi canalizare

Ulterior, Constantin Oprea a identificat fonduri şi a demarat lucrări de extindere a reţelei de apă. Astfel, prin O.G. 7 a atras fonduri pentru înfiinţarea reţelei de canalizare şi astfel s-au construit două staţii de epurare pe o lungime de 19 kilometri: „Referitor la reţeaua de apă cel mai bun lucru pe care am reuşit să-l fac este faptul că sistemul este predat în vederea administrării la Apavil. Prin master planul judeţului am fost prinşi cu extinderea reţelei în satul Şerbăneasa, dar nu îndeplinim condiţia ca respectiva zonă să aibă minim 2000 de locuitori”, a mai declarat primarul. În această situaţie, Constantin Oprea va face un proiect unde va cumula satele Măzăraru, Gâltofani, Băneşti şi Buneşti, pentru a fi prinse în vederea înfiinţării reţelei de apă şi canalizare în cea de-a doua alocare de fonduri europene, sau cu bani de la Ministerul Dezvoltării: „Între timp am mai făcut un proiect, pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare pe O.G. 28, unde avem depusă o extindere de alimentare cu apă pe o lungime de 18 kilometri şi canalizare pe o lungime de 14 kilometri. La acest proiect se lucrează, apa este în procent de 60% rezolvată în satele Pleşoiu, Şerbăneasa, Linia Hanului şi o parte din Valea Bălceasacă”, a mai declarat primarul.

 

Contantin Oprea: „Oamenii vor asfalt pe drumuri, s-au săturat să meargă în cizme de cauciuc”

Localitatea are o infrastructură rutieră care de întinde pe o lungime destul de mare şi care însumată depăşeşte 200 de kilometri. Primarul spune că în decursul celor patru mandate a reuşit să atragă fonduri pentru asfaltarea drumurilor comunale într-un procent destul de mic: „Prin O.G. 577 am asfaltat 7,4 kilometri în punctul Şerbăneasa – Măzăraru – Gâltofani, care face legătura cu localitatea Budeşti. Drumul pleacă din DJ 678A, intersectează DJ 678D şi ajunge până la limita cu comuna Budeşti. Proiectul este finalizat. Tot în timpul acestor mandate am mai reuşit să atragem fonduri pentru asfaltarea drumurilor cu bani de la stat în satul Corbii din Vale, pentru un drum care are o lungime de 3 kilometri, iar în satul Mângureni am mai reuşit asfaltarea unui drum comunal pe o lungime de 3,5 kilometri şi am mai asfaltat aproximativ 2 kilometri în satul Pleşoiu. Sunt abia 18 kilometri asfaltaţi din totalul celor peste 200 de kilometri”, a declarat primarul.

 

Două proiecte fără finanţare, prin PNDL2

Referitor la infrastructura rutieră, administraţia locală are două proiecte depuse prin PNDL2 şi care, din păcate nu au finanţare: „Proiectele au în vedere asfaltarea drumurilor comunale pe o lungime de 28 de kilometri. Un proiect cuprinde asfaltarea drumurilor comunale pe 6 kilometri prin metoda clasică, iar celălalt este şi prin sistem mixt – enzime, pe o lungime de 16 kilometri. Prin acest PNDL2 doar două proiecte mi s-au aprobat, pentru care am semnat contractele. Un proiect cuprinde extinderea sistemului apă şi reţea de canalizare şi un alt proiect vizează construirea unui pod în satul Dosul Râului, o punte pietonală în satul Pleşoiu şi patru podeţe în satul Gâltofani. Sunt dezamăgind fiindcă, din discuţiile care s-au purtat la Vâlcea cu Paul Stănescu, ministrul Dezvoltării, ni s-a comunicat că nu există nici o discuţie pentru un eventual PNDL3 pentru finanţarea proiectelor depuse, deoarece mai sunt încă proiecte la care nu s-au semnat contractele de finanţare şi nu s-a făcut o centralizare a celor care s-au scos la licitaţie. Ar fi o bucurie dacă, după finalizarea licitaţiilor, din diferenţa sumelor alocate să intre la finanţare şi aceste proiecte de asfaltare pe care le avem depuse la Ministerul Dezvoltării. Rămâne singura noastră speranţă, fiindcă de la fondurile europene ne-am luat gândul. În prezent în localitate avem şi drumuri pietruite, dar marea majoritare sunt de pământ. Oamenii nu mai au răbdare, nu mai cred în politicieni, nu mai vor să audă vorbe, vor fapte concrete şi cel mai mult vor asfalt pe drumuri. Dacă în lipsa canalizării au găsit soluţii şi au construit fose, iar pentru a avea apă şi-au făcut fântâni, pe drumuri cer în mod special asfalt, s-au săturat să mai meargă în cizme de cauciuc atunci când plouă. Un lucru bun pe care am reuşit să-l facem este iluminatul stradal. Am achiziţionat lămpi cu led pentru a face economie, pentru aproape toate satele”, ne-a declarat primarul Constantin Oprea.

 


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.