Pentru social-democratul din Scundu, infrastructura din domeniul educaţional a fost esenţială. Cu toate greutăţile pe care le întâmpină, primarul Blejan a reuşit să asigure condiţii de învăţământ pentru elevi. În acest sens, Primăria Scundu mai are de achitat aproximativ 9 miliarde de lei vechi pentru lucrările de modernizare a singurei şcoli din localitate, care a fost terminată cu banii constructorului. Valoarea proiectului este de 16 miliarde de lei vechi, timp de doi ani de la finalizare. Ministerul Educaţiei a alocat abia un sfert din valoarea totală a investiţiei. Acum, firma care s-a ocupat de lucrare riscă să ajungă în faliment din această cauză, iar primarul Blejan are datorii în bilanţ pe care nu le poate plăti. Pentru toate aceste greutăţi care apasă pe umerii primarului, a primit până acum numai încurajări. „La ultima întâlnire pe care am avut-o la Bucureşti, pe probleme de investiţii, domnul Dragnea mi-a promis, în urma unui memoriu transmis, că problema alocării fondurilor pentru lucrările finalizate la şcoală se va rezolva. Ghinionul a fost că eu am încheiat contractul în anul 2006, iar acum s-au alocat fonduri pentru investiţii la şcoli demarate în perioada 2007-2013. Pentru că eu m-am încadrat prost, avem doar promisiuni că ni se vor aloca banii.”, a spus primarul Dumitru Blejan. Lucrarea pentru extinderea, reabilitarea, modernizarea şcolii şi mansardare s-a finalizat în anul 2013, dar Ministerul Educaţiei a alocat bani pentru aceste investiţii doar pe criterii politice. „Lucrarea a fost parţial finanţată, pentru că m-au marginalizat politic, mi-au aruncat politic banii, chiar dacă proiectul a fost întocmit conform legii, iar punctajul acumulat conform ghidului de finanţare a clasat proiectul pe primul loc. Din totalul acestei sume s-au alocat abia 4 miliarde de lei vechi, restul, până la 11
miliarde, l-am pus din bugetul local. Toată lucrarea pentru acest proiect este de calitate, inclusiv tabla pentru acoperiş, luminatoarele pentru tavan, iar la etaj avem amenajată şi o sală de sport. La fiecare palier sunt grupuri sanitare moderne, uşi termopan şi parchet nou.”.

Constructorii riscă să ajungă în faliment, din cauza promisiunilor politice

Sugrumată de datorii din cauza lucrărilor care au depăşit sumele pe care şi le poate permite, firma constructoare riscă să ajungă acum în faliment. Deşi fenomenul nu este unul nou, în ultimii ani, s-a înmulţit numărul firmelor care capitulează din cauza sistemului. Cum bugetul local nu permite achitarea datoriilor către furnizori, autorităţile locale sunt nevoite să stea cu mâna întinsă. „Acest constructor a finalizat lucrarea, iar acum trage „cu dinţii” să nu intre în faliment din cauza proiectului nostru. Puţine sunt firmele care îşi permit să factureze, să plătească statului procentul de 40% din sumă şi să aştepte după bani, şi acestea sunt societăţile mari. O firmă care nu are rulaj de ordinul miliardelor moare. Nimeni nu emite facturi pentru a plăti apoi impozit şi TVA la ele. Dacă firma constructoare îmi emitea o factură în valoare de 10 miliarde, două miliarde le
dădea la stat, şi nu a avut această sumă. S-a emis o factură atât cât ne-am înţeles că putem plăti. Acest constructor nu este dator la stat şi se pare că acest aspect a constituit un impediment. A făcut Ponta un efort pe care eu nu-l văd, în sensul că trebuie să achiţi dările numai către stat. Consider că cel mai corect era să achite toate investiţiile realizate până la acea dată, şi mai cred că dacă Ministerul Învăţământului a aprobat aceste investiţii, dându-le aprobare pentru demararea lucrărilor, ar fi trebui să se ţină de cuvânt, în privinţa finanţării lor. În momentul în care s-a emis factura în urma lucrărilor, în mod legal, aceasta trebuie onorată. S-au dat bani cui s-a dorit şi cum s-a vrut. Se achită plăţi compensatorii doar către stat, deşi firmele mai au şi salariaţi sau furnizori, nu doar datorii la stat, la acest aspect nu se gândesc guvernanţii noştri. În primul rând, ar trebui alocaţi integral banii pentru finalizarea proiectelor stringente ale localităţilor. Sunt şcoli ale căror lucrări sunt nefinalizate, sunt sate care nu au un metru de conductă de apă, chiar şi în Vâlcea. Ar trebui alocate fonduri în primul rând pentru învăţământ, sănătate şi cultură.”, a mai afirmat primarul Blejan.

Până în 2016, fiecare localitate trebuie să demareze lucrările de apă şi canalizare

Consilierii locali din comuna Scundu au votat bugetul pentru anul 2015. Potrivit şefului autorităţii locale, Dumitru Blejan, în acest an, fondurile aflate la dispoziţia administraţiei locale sunt de zece ori mai mari, spre deosebire de anii precedenţi. În primul rând, din aceşti bani s-a reuşit să se acopere integral fondul de salarii al personalului administrativ, indemnizaţiile persoanelor cu handicap şi salariile însoţitorilor acestora. Tot anul acesta, cu bani alocaţi din bugetul local se va reuşi cofinanţarea în procent de aproximativ 10 – 15% pentru proiectul de extindere a reţelei de apă şi canalizare, dar şi pentru asfaltarea drumurilor comunale. Proiectele vor fi pliate conform măsurilor guvernamentale care vor apărea sau prin Ministerul Fondului de Mediu. În total, 230 de miliarde de lei vechi va trebui să aloce Ministerul Dezvoltării obligatoriu comunei Scundu, şi toate acestea pentru că statul şi-a asumat obligaţia ca, până în 2016, toate localităţile cu peste două mii de locuitori să beneficieze de apă curentă, canalizare şi staţii de epurare. Altfel, România riscă sancţiuni drastice din partea Uniunii Europene, dacă nu reuşeşte într-un an să introducă apă curentă şi canalizare în toate localităţile din ţară. Potrivit primarului, Uniunea Europeană a pus la dispoziţie mai multe miliarde de euro, în ultimii zece ani, pentru ca autorităţile locale să poată îndeplini obligaţiile asumate, numai că banii s-au acordat pe criterii politice. „Acest proiect va demara neapărat cu bani de la Guvern, deoarece noi avem nefinalizat un obiectiv cu fonduri europene. Sunt incluşi în proiect extinderea pe o lungime de 9 kilometri a reţelei de apă, 9 kilometri de reţea de canalizare şi 9 kilometri de drumuri asfaltate şi, cu aceste lucruri, încheiem tot ce înseamnă investiţie în comuna Scundu. Proiectul va fi scos la
licitaţie cel târziu în luna mai, valoarea lui fiind de 90 de miliarde de lei la canalizare, 60 de miliarde la apă şi 80 de miliarde la drumuri. Vom demara lucrările de apă şi canalizare pentru că, mai nou, conform noilor legi, nu se pune un metru de asfalt pe drumuri până nu sunt celelalte utilităţi introduse, adică apa şi canalizarea. Până în 2016, obligatoriu, fiecare localitate trebuie să demareze lucrările de apă şi canalizare, altfel vom fi penalizaţi. România a avut zece ani fonduri europene la dispoziţie pentru a moderniza localităţile, dar nu a reuşit să facă prea mare lucru, în ceea ce priveşte absorbţia banilor UE, pentru că interesele au fost altele.”, ne-a declarat primarul social-democrat din Scundu, Dumitru Blejan.