Gheorghe Melente a reuşit sa acceadă în administraţie, ca viceprimar, în urmă cu şapte ani. După patru ani de administraţie în fotoliul de viceprimar şi fiind nemulţumit de felul cum arăta comuna, acesta şi-a luat inima în dinţi şi a candidat pentru cea mai înaltă funcţie din localitate. Este de părere că administraţia publică are probleme legate de modul de finanţare, iar metoda prin care s-au alocat, până acum, fonduri către primării nu a fost niciodată echitabilă, pentru că, de cele mai multe ori, au fost avantajaţi doar unii dintre primari. Astfel, localitatea în fruntea căreia se află nu a intrat niciodată în graţiile vreunui Guvern. Totodată, Gheorghe Melente consideră că blocarea proiectelor de la nivel central a afectat dezvoltarea comunităţilor rurale. Din acest an, prin repartizarea pe localităţi a sumelor minime corespunzătoare bugetului din 2015, conform HG 14/2015, localitatea Drăgoeşti va
merge pe făgaşul dezvoltării. „Comparativ cu anii precedenţi, ţinând cont că eu sunt în administraţie de şapte ani, Primăria Drăgoeşti a fost văduvită totdeauna, pentru că i s-au alocat sume infime. Ca o comparaţie, anul trecut, din sumele destinate echilibrării bugetelor locale, pentru localitatea Drăgoeşti s-au alocat 270 de mii de lei, iar acum, conform HG 14/2015, ni se vor repartiza 1.020 de milioane de lei, cu peste 7 miliarde de lei vechi mai mult. În situaţia aceasta, dacă sunt un manager bun, şi îmi place să cred că sunt, pot asfalta două drumuri, pentru că ştiu de unde să pornesc. Sunt mulţumit, consider că această decizie este o „mană cerească” , o încercare curajoasă a Guvernului, şi sunt sigur că în situaţia mea sunt foarte mulţi primari din judeţ. Noua regulă elimină puterea preşedinţilor consiliilor judeţene din schema alocării fondurilor către primării.”, a mai precizat Gheorghe
Melente.
Asfaltarea drumurilor din localitate, în linie dreaptă
Prioritatea principală, la Drăgoeşti, a reprezentat-o infrastructura rutieră, pe care primarul a rezolvat-o, în mare parte. Pe drumurile comunale se putea circula cu mare greutate, mai ales în anotimpul ploios. Cu fonduri din bugetul local şi prin cofinanţare din partea Consiliului Judeţean, s-a reuşit asfaltarea drumului comunal Robitul-Boştinari, pe o lungime de 1,8 kilometri. Valoarea proiectului a fost de aproximativ 4 miliarde de lei vechi. „Satul Boncani este finalizat la capitolul infrastructură, cu excepţia celor două uliţe, Liţă şi Florel, pe care, în prezent, se toarnă asfalt, iar, dacă timpul va fi favorabil, în primăvara acestui an se vor termina. Suma necesară pentru finalizarea celor două uliţe este pusă la dispoziţie de Consiliul Local al comunei.”, mai spune primarul.
Fondurile europene, soluţia pentru dezvoltarea locală
• Drum cu prioritate pentru cinci obiective cu bani europeni
Primăria comunei Drăgoeşti are în derulare un proiect cu fonduri europene, depus pe Măsura 3.2.2 a PNDR, în valoare de 2,4 milioane de euro, care include infrastructura rutieră, reţeaua de apă şi canalizare, construcţia unui after-school şi dotarea căminului cultural din localitate.
Termenul de finalizare a celor cinci obiective este noiembrie 2015. În prezent, lucrările sunt realizate în proporţie de 40%. Gospodarul şef de la Drăgoeşti este mândru de proiect şi spune că banii obţinuţi de la Uniunea Europeană vor rezolva în proporţie de 80 la sută problemele localităţii, iar, după finalizarea proiectului, viaţa locuitorilor din comună se va îmbunătăţi considerabil. Astfel, la capitolul infrastructură, primarul a reuşit să prindă, pe Măsura 3.2.2 a PNDR, asfaltarea drumurilor de interes local pe o lungime de 5 kilometri şi amenajarea, prin betonare, a rigolelor, pe o lungime de un kilometru. „Prin accesarea fondurilor europene, în baza proiectului depus prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală s-a reuşit să se obţină, pentru comuna Drăgoeşti, mai mulţi bani şi o finanţare mult mai sigură decât în cazul când administraţia ar fi hotărât ca proiectele să fie depuse prin ordonanţe
guvernamentale. În acest caz, comunitatea va avea de câştigat. În acest proiect, de asfaltare, sunt incluse cele mei importante drumuri comunale. Finanţarea există integral, 100 de miliarde de lei vechi sunt în conturile primăriei.”, a precizat primarul.
Undă verde pentru apă şi canalizare
Cel de-al doilea obiectiv cuprins în proiectul depus prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este introducerea reţelei de apă, pe o lungime de 9 kilometri. Reţeaua va fi extinsă pe întreaga lungime a drumului judeţean care străbate localitatea, dar şi pe drumurile comunale stabilite în contract. „În prezent, se sapă pentru introducerea conductei, modulele sunt aduse, materialele sunt venite, iar execuţia lucrărilor este realizată în proporţie de 30%. Drăgoeştiul nu are canalizare, nu are apă sau cămin cultural. Sunt mândru de faptul ca am reuşit să prind trenul banilor europeni pentru finanţarea acestor importante obiective care, cu siguranţă, vor îmbunătăţi considerabil viaţa locuitorilor.”, a adăugat primarul Melente. Concomitent cu lucrările pentru aducţiunea reţelei de apă potabilă se execută şi lucrări de introducere a reţelei de canalizare, pe o lungime de 8,2 kilometri.
After school la Drăgoeşti, pe banii PNDR
Pentru componenta socială a proiectului finanţat prin Măsura 3.2.2., respectiv construirea unui after school în localitate, primarul afirmă că, în parteneriat cu Parohia Drăgoeşti, Primăria Drăgoeşti şi un ONG, se poate asigura funcţionarea centrului, conform cerinţelor impuse în contract. Astfel, după finalizare, centrul va găzdui zilnic minim 20 de copii care vor putea servi masa de prânz, îşi vor face temele şi vor desfăşura diferite activităţi recreative după terminarea programului şcolar, în siguranţă şi sub supravegherea cadrelor didactice. Lucrările pentru construirea centrului sunt realizate acum în proporţie de 40%. „Pentru această investiţie am primit inclusiv mobilierul şi absolut toate dotările necesare obiectivului. După finalizarea construcţiei, sustenabilitatea nu va fi pentru noi o corvoadă, pentru că se va face în parteneriat public-privat. Capacitatea acestui after schooll va fi, pentru început, de numai 20 de locuri, cu posibilitatea dublării numărului în funcţie de potenţialul sustenabilităţii. Este posibil ca, în timp, să se ajungă inclusiv la o coplată, dar, până atunci, important este că se construieşte clădirea şi are toate utilităţile. Nimeni nu credea că vom avea after school în comună.”, a mai spus primarul Melente.
Căminul cultural va intra în reabilitare
În localitate există doar un cămin cultural, dar care, din păcate, nu arată foarte bine. Cu toate acestea, primarul susţine că edificiul va intra într-un amplu proiect de reabilitare şi modernizare, în acest an. „După apariţia HG 14/2015, privind repartizarea pe localităţi a sumelor minime corespunzătoare bugetului pentru anul 2015, am hotărât să reabilitez integral acest cămin cultural. Astfel, se va reface acoperişul, vom monta geamuri termopan şi se vor executa lucrări de reabilitare în interior şi exterior. De asemenea, vom muta biblioteca în incinta clădirii. Şi, pentru că avem un proiect accesat pentru biblionet, prin care am primit în dotare 5 calculatoare, îl vom muta acolo, pentru a-i da utilitate.”, mai spune primarul. Situaţia Căminului cultural din centrul comunei Drăgoeşti nu este una tocmai plăcută pentru comunitate, după ce fostul primar a decis retrocedarea terenului din faţa clădirii. Aşa s-a ajuns ca urmaşii foştilor boieri să intre în posesia curţii Căminului cultural. Administraţia locală a fost nevoită astfel să se mulţumească doar cu o alee de numai doi metri lăţime şi clădirea căminului. „Durerea mea este că terenul din faţa căminului a fost dat de fosta administraţie proprietarilor. Este singurul cămin cultural pe care îl avem în localitate şi pentru care am reuşit să am acum o cale de acces de numai doi metri. Căminul nu este în stare funcţională, abia acum am reuşit să facem un gard împrejmuitor. La vremea respectivă, puteam să folosim dreptul de preempţiune, să cumpăram terenul sau îi dădeam în altă parte, pentru că era o instituţie publică. Proprietarul a mers cu discuţia mai departe, dorea să cumpere inclusiv clădirea. Am oprit demersurile, pentru că şi pământul de sub clădire era în proprietatea cetăţeanului respectiv, iar astăzi nu mai avem decât o alee şi clădirea căminului. Am rămas stupefiat când am preluat funcţia, pentru că
acelaşi lucru a făcut şi cu terenul de la moară, dar şi de la brutăria satului.”, a mai declarat primarul Gheorghe Melente.
