O hotărâre judecătorească emisă de Tribunalul Vâlcea care susţine legalitatea contractului încheiat între Primăria Bujoreni şi Codec SPAT readuce în vizorul autorităţilor, dar şi al şoferilor posibilitatea reintroducerii în circuit a radarelor fixe. În ciuda dezaprobării conducătorilor auto care se opun acestui sistem de monitorizare, primarii celor cinci comune vâlcene care au semnat contracte cu respectiva firmă abia aşteaptă ca MAI să aprobe reintroducerea radarelor fixe.

Precedentul creează panică

Radarele fixe au fost scoase din funcţiune încă din vara anului trecut, dar o hotărâre judecătorească emisă în ianuarie 2010 pune noi semne de întrebare asupra posibilităţii reintroducerii în sistem a dispozitivelor de monitorizare a vitezei participanţilor la trafic. Decizia Tribunalului Vâlcea a creat astfel un precedent, respingând acţiunea formulată de ANRMAP, care solicita anularea contractului dintre Codec SPAT şi Primăria Bujoreni, motivând lipsa cadrului legal de atribuire a serviciului. În conformitate cu decizia judecătorească, celelalte administraţii locale care au încheiat contracte asemănătoare ar putea beneficia de aceleaşi drepturi, demersurile în instanţă acordându-le posibilitatea de a relua legal activitatea de monitorizare a traficului rutier prin intermediul radarelor fixe. Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Vâlcea, decizia privind repunerea în funcţiune a acestor dispozitive va fi luată în scurt timp de MAI, care va analiza în amănunt situaţia creată.

Buget completat din amenzi

Până în prezent, nu a fost luată oficial nici o decizie cu privire la reintroducerea în circuit a radarelor fixe, dar reprezentanţii administraţiilor publice locale vâlcene care au încheiat contracte cu furnizorul de sisteme de supraveghere a traficului rutier îşi fac deja planuri în ceea ce priveşte amenzile decontate în vistieria primăriilor. Potrivit primarului din Bujoreni, Alexandru Roşu, cele două radare fixe amplasate în comună (Bujoreni şi Gura Văii) au contribuit masiv la completarea bugetului local şi au dus la reducerea semnificativă a evenimentelor rutiere. „Era o nebunie cu viteza în Bujoreni înainte de a fi amplasate aceste radare fixe. La Gura Văii se circula şi cu 150 km/h, iar accidentele se ţineau lanţ. În perioada în care funcţionau aceste dispozitive, numărul accidentelor a scăzut foarte mult. Ar fi extraordinar ca radarele să reintre în funcţiune, dat fiind că, în acea perioadă, în urma amenzilor date vitezomanilor, la buget intrau lunar şi 400 de milioane de lei vechi.”, spune primarul. Nici Ion Nicolae, primarul din Câineni, nu s-ar supăra prea tare dacă cele două radare ar fi puse din nou în funcţiune, afirmând că banii proveniţi din amenzi l-ar scoate din multe necazuri. „În contul primăriei intrau anul trecut 35% din cuantumul amenzilor, ceea ce însemna între 60 şi 100 de milioane de lei vechi, în funcţie de sezon. Accidentele rutiere se răriseră, iar în zonele în care erau amplasate radarele fixe se circula extrem de bine. Sunt de acord cu reintroducerea radarelor, întrucât veniturile Primăriei Câineni urmau să fie şi mai mari, dat fiind că, după 3 ani, sistemele de supraveghere ne rămâneau nouă, conform contractului.”, precizează acesta. La rândul său, Constantin Neagoe, primarul comunei Ioneşti, se arată entuziasmat la gândul că radarul amplasat la Marcea ar putea fi repornit. „Ar fi foarte bine să se reia acest sistem, deoarece nu ar mai exista atâtea accidente pe raza comunei. Imediat după ce a fost scos, evenimentele rutiere s-au înmulţit îngrijorător. În plus, cu cele aproximativ 100 -200 de milioane care intrau lunar în cont, puteam să ne descurcăm mult mai bine. De exemplu, ne plăteam rata la bancă sau iluminatul public. Dacă vor fi din nou permise, am de gând să mai aduc un astfel de dispozitiv.”, îşi face planul primarul. Consiliul Local Băile Govora tocmai hotărâse să se monteze un astfel de aparat şi în staţiune, dar proiectul nu s-a mai finalizat „Suntem la Drumul Naţional DN 67 şi este nevoie de un astfel de aparat. Am dat aprobare în şedinţa Consiliului Local, dar nu s-a mai montat aparatul.”, spune viceprimarul staţiunii, Gheorghe Petrescu. O altă zonă vizată pentru instalarea unui radar fix este comuna Slătioara. Primarul Sorin Romcescu nu a apucat să semneze contractul, dar susţine că aparatul ar fi bun pentru comună. În schimb, la Milcoiu a fost amplasat un asemenea aparat, care aducea între 2.000 şi 5.000 de lei la bugetul local. În judeţul Vâlcea, radarele fixe au fost amplasate în Bujoreni (două dispozitive în satele Gura Văii şi Bujoreni), Câineni (două dispozitive în satele Robeşti şi Câinenii Mari), Ioneşti (în satul Marcea), Milcoiu şi Slătioara.

Radarele fixe, combătute chiar şi de poliţie

În luna iunie 2008, în prezenţa oficialităţilor judeţene, era inaugurat Sistemul de monitorizare a traficului şi măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor la nivelul judeţului Vâlcea, radarele fixe care au dat mari bătăi de cap şoferilor vâlceni şi nu numai timp de aproape un an. Prezenţa acestor radare pe tronsoanele de drum cu trafic intens, justificată prin reducerea accidentelor rutiere cauzate de depăşirea limitei de viteză şi creşterea fluenţei în trafic au produs venituri exorbitante care au intrat, conform contractelor încheiate, în buzunarul a cinci primării vâlcene şi în contul firmei Codec SPAT din Cluj. Radarele fixe au fost montate în zone cu trafic auto intens din judeţele Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Cluj, Giurgiu, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea. În luna mai 2009 au fost retrase avizele de funcţionare pentru 77 de radare fixe amplasate în 18 judeţe, inclusiv pentru cele 7 de pe teritoriul judeţului Vâlcea, motivul invocat de conducerea Poliţiei Române fiind lipsa cadrului legal general de funcţionare a acestor sisteme. Reacţia poliţiştilor români a fost într-un fel îndreptăţită, întrucât activitatea de identificare şi sancţionare a conducătorilor auto care nu respectau limitele de viteză impuse de prezenţa radarelor fixe intra în competenţa lucrătorilor din cadrul SPR, iar sumele aferente amenzilor erau încasate în totalitate de firmele respective şi  administraţiile locale pe raza cărora erau amplasate dispozitivele. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a solicitat instanţelor de judecată anularea contractelor privind amplasarea radarelor fixe care nu respectau procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică prevăzute de OUG 34/2006. În urma unor controale efectuate pe raza tuturor celor 18 judeţe, IGPR a dispus, la rândul său, anularea respectivelor contracte. Motivaţia principală a autorităţilor care au decis întreruperea monitorizării traficului prin intermediul radarelor fixe a fost nerespectarea Legii achiziţiilor publice de primăriile care au achiziţionat sistemele respective fără a mai organiza licitaţii.