În urma calamităţilor, 120 de oameni din Vaideeni locuiesc şi acum în case modulare. Sunt cei care, în vara acestui an, s-au trezit peste noapte că nu mai au un acoperiş deasupra capului, după ce o viitură puternică a maturat totul în cale. Acum, 26 de familii din Vaideeni aşteaptă cu sufletul la gură construirea caselor promise de Guvern. Primarul social-democrat Daniel Băluţă afirmă că, în urma listei transmise Guvernului, materialele de construcţie necesare pentru reconstrucţia caselor distruse de calamităţile naturale sunt la dispoziţia administraţiei locale, însă acestea nu pot fi distribuite, conform Legii, până când nu vor sosi şi banii pentru manopera celor 26 de case. Printr-o hotărâre luată în Consiliul Local, aceste case vor avea caracter social. Astfel, proiectul tehnic de execuţie a unei case include două camere cu o suprafaţă construită de 61.33 metri pătraţi, respectiv o suprafaţă utilă de 47 de metri pătraţi. „Aşteptăm şi sperăm să găsim înţelegere şi pentru proiectul de hotărâre legat de construcţia celor 26 de case. Avem materiale date de la rezervele de stat, cu sprijinul Guvernului, şi am solicitat să ni se aloce şi banii pentru manoperă, pentru că ar fi impropriu să punem materialele la dispoziţia oamenilor care au rămas fără nimic. Este un proiect guvernamental care trebuie respectat, iar pentru construcţia unor astfel de case trebuie cineva de specialitate. Indiferent de situaţie, aceşti oameni nu mai au astăzi nimic. Tuturor celor care au rămas fără case şi nu au unde locui li s-a dat de primărie, printr-un contract de concesiune cu valoare zero, câte 250 de metri de teren, cu posibilitatea ca, în timp, să-l cumpere. Noi, primăria, am luat terenurile acolo unde sunt instalate modulele şi tot acolo vor fi construite cele 26 de case, plus cele patru locuinţe construite cu ajutorul Arhiepiscopiei.”, mai spune primarul.
Sinistraţii riscă să doarmă în „cutii de conserve” la iarnă
Locuinţele modulare puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor au venit ca o mană cerească pentru bieţii oameni, în acele zile de coşmar. Este însă inuman să-ţi trăieşti viaţa într-o cutie de fier de doar opt metri pătraţi. „Este foarte greu să stea în acele case iarna. Au pereţii foarte subţiri şi, când este frig afară, în interior este cald şi se face un condens încât curge apa pe pereţi. Au reşouri, se încălzesc cu radiatoare, dar problema se pune că sunt foarte mulţi minori care stau în aceste case şi există riscul să se îmbolnăvească de astm.”.
Prefectul Cornoiu promite că va grăbi construcţia noului cartier
În ceea ce priveşte construirea celor 26 de case, prefectul Dumitru Cornoiu asigură comunitatea din Vaideeni că va grăbi lucrarea, imediat după trecerea campaniei electorale, împreună cu Ion Cîlea. „În afară de aceşti bani, pentru calamitaţi, la Vaideeni s-au primit materiale în valoare de 10 miliarde de lei vechi, pentru construcţia caselor. Într-adevăr, primarul a solicitat şi mâna de lucru, care încă nu s-a aprobat, dar, probabil, în cel mai scurt timp se va rezolva şi această situaţie. Pentru oamenii care locuiesc în casele modulare se lucrează pe altă componentă. Cu ajutorul Arhiepiscopiei Râmnicului se vor construi trei case pentru familiile cele mai nevoiaşe. Şi eu m-am implicat aici, i-am explicat arhiepiscopului care este situaţia şi dânsul a găsit trei firme care vor face fiecare câte o casă. Cred că, într-o lună, acestea vor fi gata. Materialele din fondul de rezervă al
statului sunt bune şi se usucă repede, dacă sunt utilizate. Noi am fi dorit să pornim cu toate cele 25 de case odată, să găsim un angajator puternic şi să le construiască pe toate. Normal că, atât eu, cât şi domnul Cîlea insistăm pe la Guvern, dar acum, în perioada aceasta, parcă ne este şi ruşine. Dacă ar da acum fonduri s-ar spune că sunt cu iz electoral. Pentru că mai sunt câteva zile de campanie, mai ales că primarul a trecut recent la PSD. După ce trece campania ne implicăm din nou şi vom încerca să forţăm lucrurile pentru a finaliza şi celelalte case de la Vaideeni.”, a mai declarat prefectul Dumitru Cornoiu.
Oamenii nu dorm în nopţile ploioase
Majoritatea familiilor afectate sunt şi astăzi în stare de şoc. Când plouă, iar nivelul apei creşte, nu doarme nimeni, pentru că s-a creat teama de un nou dezastru. „Încă trecem printr-o problemă psihologică grea, dezastrul prin care am trecut şi-a pus amprenta. Am avut acum două săptămâni cod portocaliu, şi peste 100 de oameni din localitate nu au închis un ochi toată noaptea, monitorizând albiile râurilor. Acum suflăm şi în iaurt, pentru că, şi atunci când a venit dezastrul peste noi, eram tot pe cod portocaliu, la noi niciodată nu a fost cod roşu. Ce s-a întâmplat atunci nu a existat în toată istoria Vaideeniului.”, a mai declarat primarul social-democrat Daniel Achim Băluţă.
Fundaţii, asociaţii şi chiar biserica, în sprijinul sinistraţilor
Multă lume a fost alături de localnicii din Vaideeni greu încercaţi. Peste 40 de fundaţii, asociaţii, oameni de afaceri, deputaţi şi senatori, dar, nu în ultimul rând, şi Arhiepiscopia Râmnicului au sprijinit comunitatea, aducând cantităţi impresionante de ajutoare. În opinia primarului, a fost cea mai amplă campanie de strângere a bunurilor în vederea ajutorării sinistraţilor demarată, şi nu poate decât să le mulţumească tuturor celor care au sprijinit localitatea, în acele momente grele. „Am primit sprijin constând în alimente, apă, tot ce am avut nevoie în acea perioadă. Nu cred că a existat o campanie de strângere mai amplă, aşa cum a fost cea demarată pentru localitatea noastră. Asta m-a ajutat cel mai mult, mi-am dat seama că nu sunt singur. În perioada aceea, de două luni, am primit foarte multe ajutoare. De atunci am ţinut permanent legătura cu reprezentanţii Consiliului Judeţean, cu Prefectura, cu
deputaţii şi senatorii, dar sunt nişte proceduri care necesită timp. Şi prin alocarea acestor fonduri, Guvernul ne-a arătat că nu a uitat de noi. Trebuie să fim recunoscători, pentru că atâţia oameni care nu au călcat niciodată prin satul nostru ne-au fost alături, auzind de dezastrul care s-a abătut asupra noastră. Prin ajutorul pe care l-am primit din partea tuturor s-au salvat multe vieţi, aceasta fiind prioritatea zero.”, mai spune primarul social-democrat.
Întreaga reţea de apă va fi înlocuită
Administraţia locală are în plan nu numai asfaltarea tuturor drumurilor comunale sau introducerea canalizării, ci şi schimbarea reţelei de distribuţie a apei curente în toată comuna, proiect care merge în tandem cu asfaltarea drumului judeţean 665 Horezu – Vaideeni – Cornet – Izvorul Rece – Mariţa – Cerna, limită cu localitatea Polovragi. „Am început deja schimbarea reţelei de apă pe drumul judeţean, în satele Vaideeni şi Izvorul Rece, pe o lungime de 33 de kilometri. Această lucrare se face deoarece apa nu mai prezenta garanţia că era potabilă, fără impurităţi, reţeaua era pe ţeavă de fier, fiind printre primele proiecte care s-au implementat în acest fel. În momentul de faţă, am obţinut finanţarea şi pentru restul reţelei de apă, urmează să scoatem lucrarea la licitaţie, investiţia având finanţare prin OG 28.”, a mai spus primarul Băluţă.
Întreaga localitatea este un şantier
Cu toate acestea, primarul afirmă că, în momentul de faţă, în localitate au început lucrări de 17 miliarde de lei vechi. Cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului se derulează două proiecte de aproape 50 de miliarde de lei vechi, care vizează asfaltarea a 10,6 kilometri de drumuri comunale şi săteşti, precum şi înfiinţarea sistemului public de canalizare, cu staţie proprie de epurare, în satul Izvorul Rece. „Pentru acest proiect, de extindere a canalizării pentru cei 900 de metri pe DJ 665, pe un tronson unde nu exista, de la staţia de epurare aflată la intrare în comună şi până la Învârtita Dorului, am reuşit să obţinem finanţare prin OG 28 pentru jumătate din valoarea proiectului. Sperăm ca, în această săptămână, să ne apucăm de lucrare. Atât cât ţine DJ 665 există apă. Singura problemă sunt satele Vaideeni şi Izvorul Rece, unde apa curge pe o ţeavă de fier de peste 20 de
ani care trebuie schimbată. Din această cauză s-a blocat asfaltarea, deja, se lucrează la schimbarea reţelei de apă.”, a mai spus primarul.
