Gheorghe Gîngu declară că altă problemă pe care administraţia locală a moştenit-o sunt cele 13 hotărâri judecătoreşti care obligă administraţia locală să pună în posesie terenurile aflate în Staţiunea de Cercetare Pomicolă: „Eu nu pot duce la îndeplinire cele 13 hotărâri judecătoreşti, pentru că avem miliarde de lei de plătit, reprezentând penalităţi şi despăgubiri”, spune primarul. O hotărâre a Comisiei de Fond Funciar a stabilit că trebuie ca terenul aflat în proprietatea Staţiunii de Cercetare Pomicolă să treacă din domeniul public al Staţiunii în domeniul privat al statului. Astfel, primarul declară că, pe baza acelei hotărâri a Comisiei Judeţene, judecătorii au obligat Comisia Locală să pună în posesie moştenitorii unor proprietari în staţiune: „După această hotărâre a venit şi decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justi?ie, care a eliminat această posibilitate în care, pe temeiul legal considerat atunci de Comisia Judeţeană terenul trecea din domeniul public în domeniul privat al satului şi oamenii puteau fi puşi în posesie. Mai departe instanţele au dat alte hotărâri, prin care obligă Comisia Locală, prin primar, să ducă la îndeplinire hotărârile judecătoreşti de a pune în posesie anumite persoane. Legislaţia s-a modificat cu Legea 165 / 2009, în care se men?ionează că staţiunile de cercetare rămân de domeniul strategic al statului, dar mai departe instanţele ne obligă pe noi la despăgubiri şi penalităţi pentru neducerea la îndeplinire a hotărârilor judecătoreşti. În oricare dintre variante noi încălcăm legea. Dacă nu ducem la îndeplinire o hotărâre reprezintă nerespectarea legii, dacă aş pune-o în aplicare aş încălca legea care spune că proprietatea statului este indivizibilă şi inalienabilă. În situaţia acesta am dat şi noi în judecată statul român, pentru că am epuizat procedurile de informare şi de discuţii pentru mediere cu Administraţia Domeniului Statului, cu Staţiunea de Cercetare Pomicolă şi Universitatea din Craiova, şi am ajuns la concluzia că nu interesează pe nimeni aceste aspecte. Culmea este că, în toate aceste hotărâri nu se face nici o menţiune de obligare în vreun fel a Staţiunii de Cercetare, ci toate hotărârile obligă doar Comisia Locală să pună oamenii în posesie, deşi noi nu avem acel teren la dispoziţie şi nu putem efectua aceste măsurători”, mai spune primarul.
Pus într-o astfel de situaţie, Gheorghe Gîngu spune că, pentru a căuta soluţiile legale Instituţia Prefectului va convoca la o nouă mediere instituţiile statului implicate în acest conflict: „Pe data de 18 ianuarie avem o întâlnire iniţiată de domnul prefect pentru a căuta soluţiile legale, unde vor fi prezente Universitatea din Craiova şi Administraţia Domeniului Statului, proprietarul staţiunii. Cert este că primăria nu poate să plătească sume de bani de ordinul miliardelor, bani cu care aş putea face ceva pentru localitate. Dar suntem învăţaţi cu asemenea situa?ii, fiindcă de curând am primit o altă poprire, de 2,5 miliarde de lei. Vom plăti mulţi ani problemele din urmă, ale vechii administraţii. Consider că instituţiile nu şi-au făcut treaba atunci când era nevoie”, spune primarul.
Termen prelungit pentru reţeaua de canalizare
Social-democratul din Bujoreni spune că au fost nevoiţi să facă, cu acordul Fondului de Mediu, un act adiţional de prelungire a contractului de finanţare şi a lucrărilor privind proiectul de înfiinţarea a reţelei de canalizare până în luna iunie 2018. Investiţi trebuia finalizată în luna octombrie 2017: „Sperăm să fie ultima prelungire, nici nu vom mai putea face o alta, după cum ne-au atras atenţia cei de la Fondul de Mediu. Proiectul este realizat în procent de 60%. În schimb pot să spun că la un obiectiv important din proiect vom renunţa, ceea ce va face ca procentul de realizare sa fie mai mare . Apavil ne-a solicitat să renunţăm la staţia de euprare care are o valoare mare, fiindcă s-a găsit o altă cale de legătură între cele două zone în care se execută canalizarea. Astfel, din punctul Bogdăneşti se va schimba soluţia tehnică, făcându-se racordare printr-o conductă de refulare cu staţii de pompare care fac legătura către oraş, prin satul Olteni. Societatea Avail ne-a solicitat să renunţăm la această staţie de epurare, astfel că toată canalizare de acolo trebuie adusă în satul Olteni. În momentul în care renunţăm la această staţie care costă aproximativ 15 miliarde de lei, se va ridica procentul de realizare mult mai mult, dar asta după ce AFM ne va aproba această notă de renunţare, iar în limita a 20% din contract putem să facem alte reorganizări”, a declarat primarul.
Asfaltarea drumurilor comunale şi crearea unor condiţii de trai, priorităţile primarului
Un punct sensibil este în continuare infrastructura, deoarece, la Bujoreni drumurile sunt pietruite în procent de 60%. Mai mult, există drumul comunal care, pe o porţiune de 2,4 kilometri este drum de pământ. În portofoliul proiectelor depuse la Ministerul Dezvoltării au fost depuse în vederea finanţării prin programul PNDL-2 şi proiecte pentru reabilitarea infrastructurii, dar acestea nu au fost declarate eligibile. Primarul declară că drumul comunal care face legătura cu localitatea Vlădeşti se află pe agenda de priorităţi, în vederea modernizării: „Drumul este unul strategic din punct de vedere al turismului, pentru localitate. Proiectul este depus la Ministerul Turismului, fiind eligibil în vederea finanţării. Drumul oferă o panoramă deosebită a întregii zone, face legătura între staţiunile Călimăneşti şi Olăneşti, iar din punctul Bogdăneşti, zona cea mai înaltă, se poate vede întreaga Vale a Oltului. Zona Bogdăneşti este un punct cu orizonturi largi de jur împrejur, de unde se pot vedea cele mai frumoase asfinţituri, iar vâlcenii pot face drumeţii sau se vor putea plimba cu bicicleta”, mai spune primarul.
