• 59 de miliarde de lei vechi, bani datoraţi firmei Strabag
Infrastructura este unul dintre punctele nevralgice în comuna Nicolae Bălcescu, mai ales după fenomenele meteorologice din acest an. În plus, finanţarea pentru proiectele de modernizare a drumurilor a fost şi este o problemă. Astfel, pentru lucrările deja efectuate, de asfaltare a 7,4 kilometri de drum, pentru care nu există sursă de finanţare, administraţia locală a acumulat datorii foarte mari, iar primarul a fost nevoit să apeleze la împrumut bancar. Primăria a plătit astfel 59 de miliarde de lei vechi firmei Strabag, care a prestat pe… promisiuni de la Guvern. Primarul Constantin Oprea a împrumutat bani de la bancă, pentru a scăpa de datoriile pentru lucrările de asfaltare care erau cuprinse în proiectul finanţat de stat, prin HG 577/1997, pentru drumrile comunale 32 şi 31 Şerbăneasa – Gâltofani. Primăria localităţii Nicolae Bălcescu a avut cea mai mare sumă de achitat societăţii conduse de Gerhard Blach pentru lucrări executate, adică nici mai mult, nici mai puţin de 32 de miliarde de lei vechi, inclusiv penalităţile calculate.
Penalităţile au ajuns la jumătate din valoarea lucrării
Autorităţile locale au făcut rost de bani, au achitat costurile lucrării, dar rămân neachitate penalităţile, o sumă destul de mare. „Sunt dezamăgit, pentru că, după ce am avut această lucrare de modernizare pe drumul Şerbănesa – Măzăraru – Gâltofani, pe o lungime de 7,4 kilometri, nu am primit banii, iar constructorul m-a dat în judecată, din cauza faptului că statul nu mi-a dat banii. Constructorul a câştigat în instanţă, şi avem de plătit penalităţi de aproape jumătate din valoarea lucrărilor. Investiţia a costat 59 de miliarde de lei vechi, iar penalităţile pretinse au fost de 32 de miliarde de lei vechi. Am plătit lucrările cu mare greutate, iar acum aştept să văd ce facem cu penalităţile, deoarece este o hotărâre judecătorească şi pot să o pună în executare oricând. În situaţia mea mai sunt şi alte primării. În primăvara acestui an, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea s-a întâlnit
cu directorul societăţii, punându-i în vedere, printre alte cerinţe, şi renunţarea totală la plata penalităţilor. Eu am reuşit să achit datoria prin compensări, din bugetul local şi dintr-un împrumut la CEC. Să vedem ce se va decide, până la urmă, pentru că statul este cel care mi-a favorizat această lucrare. Eu nu scoteam la licitaţie respectiva lucrare pe baza taxelor şi a impozitelor pe care le încasez. Proiectul s-a finalizat, s-a făcut recepţia, iar acum lucrarea este plătită integral, mai puţin acea penalitate, pentru care există o hotărâre judecătorească şi aşteptăm ca oricând cei de la firma constructoare să ne blocheze conturile sau, cum ar fi mai bine pentru noi, să renunţe la ea.”, speră primarul Oprea.
Drum judeţean neasfaltat de 46 de ani
Localitatea Nicolae Bălcescu este străbătută de două drumuri judeţene, aflate în stare jalnică. DJ 678 A nu a mai fost asfaltat de peste 46 de ani. Acest drum face legătura între Milcoiu şi Galicea şi trece şi prin comuna Nicolae Bălcescu, pe o lungime de 17 kilometri. Al doilea drum judeţean, 678 D, este şi acum unul de pământ, care porneşte din localitatea Galicea, satul Flămânda, trece Topologul şi ajunge până la statuia din Nicolae Bălcescu, pe o lungime de 16,5 kilometri. O prioritate pentru autorităţile locale din comuna Nicolae Bălcescu o reprezintă asfaltarea acestor două drumuri judeţene. Primarul se simte neputincios, deoarece, pentru astfel de obiective, are nevoie de susţinere reală din partea autorităţilor judeţene. Asfaltarea acestor tronsoane de drum este în continuare în stadiul de proiect, spune primarul. Când apar gropi, acestea sunt doar „cârpite”. În privinţa drumului de pământ, nu doar şoferii sunt nemulţumiţi de acest drum judeţean, dar şi localnicii, care nu mai pot suporta praful care se ridică de fiecare dată când trece vreun autoturism. „Comuna este mare, are 80 de kilometri pătraţi, 17 sate şi 297 de kilometri de drumuri comunale şi de interes local. Este brăzdată de la Nord spre Sud de două drumuri judeţene. DJ 678A face legătura cu drumul european Milcoiu – Piteşi – Râmnicu Vâlcea prin Milcoiu şi cu Galicea în partea de sud. Ultima dată a fost asfaltat în anul 1968, atunci când Ceauşecu a venit la Muzeul memorial Nicolae Bălcescu. De atunci nu s-a mai turnat nici un covor asfaltic, totul s-a peticit. DJ 678 D străbate comuna şi face legătura cu Galicea. Este un drum de pământ, nu a fost niciodată asfaltat, le intră praful în case oamenilor, iar când plouă se face noroi. Din informaţiile pe care le avem până la această dată de la Consiliul Judeţean Vâlcea, se pare că suntem prinşi cu DJ 678 D, pe o lungime de 3,5 kilometri într-un proiect de asfaltare, dar nu ştiu când şi cum s-ar putea realiza. Şi DJ 678 D ar fi prins într-un program, cu intenţia de a-l asfalta în totalitate, dar, până acum, sunt doar zvonuri. La Consiliul Judeţean, de când sunt primar şi până acum am fost trecut pe agenda directorului Mierluş de 5 sau 6 ori pe an, dar pe agendă rămân.”, mai spune primarul.
Şcoala cea nouă îşi va închide porţile, după doi ani de funcţionare
• În 2004 erau 680 de copii în localitate, iar acum mai sunt 310
Pentru că îşi dorea ca infrastructura în domeniul învăţământului să fie de calitate, primarul a depus, în anul 2008, la Banca Mondială un proiect pentru construirea unei noi şcoli în satul Predeşti, cu o valoare de 21 de miliarde de lei vechi. Potrivit spuselor primarului, această şcoală, la vremea respectivă, era necesară, dar răspunsul cu privire la aprobarea proiectului a venit atunci când numărul copiilor scăzuse drastic. După trei ani de la „dospirea” proiectului la minister, în primăvara anului 2012, primarul demarează lucrările de construcţie a noii şcoli, dar, la numai doi ani de la inaugurare, unitatea îşi va închide porţile.
„În anul 2004, când am ajuns primar, aveam 680 de copii. Astăzi mai sunt doar 310. Şcoala aceea a fost dată în funcţiune anul trecut, şi numai anul acesta mai poate funcţiona „trasă de păr”, iar, de anul viitor, este posibil să se închidă, să rămânem numai cu o singură unitate, cea din centru. Este o şcoală modernă, cu absolut toate dotările necesare cerinţelor actuale, are inclusiv cabinete medicale şi laboratoare ultramoderne. Noii şcoli vom vedea pe parcurs ce destinaţie îi vom da.”, afirmă primarul Constantin Oprea. Lipsa de elevi în şcolile aflate în mediul rural este o problemă veche, pe care autorităţile locale nu pot să o rezolve. În plus, materializarea proiectelor întârzie atât de mult încât primarii se trezesc că necesitatea realizării respectivelor proiecte poate dispărea, între timp.
Bază sportivă, finalizată după şapte ani de aşteptare
Proiectul care viza construirea unei baze sportive în localitate a început din anul 2007, cu fonduri guvernamentale, prin Ordonanţa de Guvern 7/2006. După desemnarea entităţii câştigătoare, administraţia locală s-a văzut nevoită să plimbe investiţia prin tribunal timp de trei ani, din cauza constructorului. Acum, după o nouă licitaţie, cea de-a doua entitate câştigătoare a proiectului de construire, dotare şi modernizare a bazei sportive îşi închide şi ea activitatea. În prezent, proiectul este încredinţat celui de-al treilea constructor, care, se pare, va reuşi să finalizeze investiţia.
„Proiectul este demarat din anul 2007 şi din cauza constructorului care a câştigat licitaţia am avut probleme. Ne-am judecat timp de trei ani şi, în tot acest timp, lucrarea a stagnat, până când am reuşit şi am terminat cu constructorul respectiv. După aceea am scos din nou lucrarea la licitaţie. De data aceasta, a câştigat o altă firmă care astăzi este în lichidare, dar lucrările au fost preluate de SC As Trans SRL. Suntem acum, după şapte ani de aşteptări, aproape de finalizarea lucrării. Baza sportivă va arăta super, dar proiectul acesta de 6 miliarde de lei vechi mi-a mâncat sufletul. Societatea constructoare trebuie să vină cu un specialist care se va ocupa de însămânţarea gazonului. În maximum o lună, lucrarea se va finaliza, mai puţin gazonul, pentru care va trebui o perioadă de creştere. Aceasta este una dintre nemulţumirile tinerilor din localitate, pe care a venit ceasul să o rezolvăm. Localitatea avea două echipe de fotbal, dar, din cauza lipsei acestei baze sportive, am fost nevoit să le desfiinţez. Îmi cer scuze faţă de tinerii acestei comune şi le promit că, atunci când o să avem terenul nostru de fotbal pregătit, vom reînfiinţa echipa.”, promite primarul.
