Sunteţi aici: Pagina principală // Actualitate

Popeştiul poate oferi un turism curat, ecologic

Aurora Măgură este primar al comunei Popeşti şi, de mai bine de un an, ţine pe umeri administrarea unei localităţi cu oameni harnici, pricepuţi crescători de animale şi neobosiţi agricultori. Primarul spune că localnicii au lucrat cu dăruire pământul de când se ştiu, l-au înnobilat şi i-au dat valori nebănuite: „Aici, locurile păstrează acea aromă a pământului străbun, care dă un suflu nou tradiţiei, noi străluciri artei şi culturii româneşti”, ne spune primarul Aurora Măgură.

Aşezată într-o zonă de deal şi înconjurată de păduri, localitatea Popeşti oferă oportunităţi în ceea ce priveşte activitatea de turism şi agrement, nevalorificate până acum. Pe malul stâng al Luncavăţului se află unica biserică românească de lemn unde poate fi văzută Maica Domnului cu aripi de înger, o asemenea pictură întâlnindu-se la Vatican sau la bisericile creştine de zid din Ierusalim. Lăcaşul a fost construit pe moşia lui Nicolae Micolcoveanu, iar vechimea bisericii se pierde în istorie. Un alt punct turistic al localităţii sunt ruinele unei cetăţi romane aflată în satul Valea Caselor, în punctul „La Cărămizi”. În zona pădurii Cotoşmanu, valorificată literar de scriitorul Gala Galaction, care a scris povestirea „În pădurea Cotoşmanei” inspirat de aceste locuri, ar putea fi amenajată o tabără de creaţie literar – artistică. Un alt obiectiv important este satul Firijba, situat în mijlocul pădurii, unde poate fi amenajată o micro-staţiune turistică, unde să se poată practica un turism curat, ecologic, şi unde vizitatorii să se poată odihni în mijloc de pădure, dat fiind aerul curat, pajiştea de un verde crud şi locurile de o rară frumuseţe.

 

Firijba, satul care a încremenit în timp

Firijba este un sat cu imagini parcă desprinse din poveştile vechi, unde casele îşi păstrează încă arhitectura pe care le-au dat-o primii locuitori care au pus piciorul aici. Satul a apărut pe harta judeţului Vâlcea în urmă cu aproape 500 de ani, fiind întemeiat de tăietorii de lemne din zonă si este, practic, un muzeu al satului în aer liber. În prezent satul mai are un număr mic de locuitori şi este format din vatra de locuit, loturile ţărăneşti şi proprietăţile comune. Firijba este singurul sat medieval românesc locuit, lucru care este o adevărată performanţă, dar oamenii de aici nu par pătrunşi de unicitatea aşezării lor. Satul este un muzeu în aer liber, şi este aproape o minune faptul că aşezarea a supravieţuit în forma sa iniţială, conservându-se singură, în mijloc de pădure: aici puteţi întâlni case şi unelte foarte vechi, dar şi straie şi obiceiuri populare păstrate de-a lungul a sute de ani. În scoarţa pomilor bătrâni, până şi scrijeliturile urşilor au rămas intacte, ale acelor urşi care altădată veneau până în sat şi se uitau, curioşi, printre ulucile gardului. Pe atunci satul avea o şcoală şi o biserică, dar acum acestea nu mai sunt funcţionale. Majoritatea locuitorilor care au rămas aici au vârsta de peste 60 de ani. Mai sunt doar 11 gospodării funcţionale, majoritatea ale tăietorilor de lemne. Aceştia foloseau ca unelte în activitatea lor „firejurile” sau fierăstraiele, de aici şi numele cătunului. Potrivit datelor furnizate de Primăria Popeşti, vechimea satului este atestată şi de faptul că primele biserici de lemn din judeţul Vâlcea – peste 70 la număr – au fost construite cu lemn extras din Pădurea Firijba.

Autorităţile locale declară ca vor depune toate eforturile încât să păstreze unicitatea satului respectiv. „Noi ne dorim ca în acest sat să intervenim foarte puţin. Nu există reţea de apă curentă acolo, dar în zonă sunt foarte multe fântâni cu apă bună de băut. Mai mult, bătrânii din acel sat nu îşi doresc reţea de apă şi canalizare. Avem un angajat al Ministerului Sănătăţii pe post de asistent medical comunitar, iar noi, primăria, avem un angajat şi, împreună, mergem duminica în satul Firijba, care este cel mai departe şi le luăm oamenilor tensiunea, glicemia, le controlăm nivelul colesterolului. Acest control medical periodic se face în toate satele îndepărtate, în special acolo unde avem bătrâni şi persoane cu handicap”, declară primarul Aurora Măgură.

 

La Firijba, fiecare căsuţa păstrează intactă povestea copilăriei

„În satul Firijba singurul lucru pe care vrem să-l facem este asfaltarea drumului comunal care duce în acel sat. Consider că, în toamna acestui an, se vor finaliza lucrările de asfaltare în acest sat medieval, din mijlocul pădurii”, mai spune primarul. Proiectul prevede asfaltarea a 4 kilometri de drum comunal. Este singurul drum care străbate satul Firijba şi leagă localitatea de comuna Frânceşti: „Banii necesari pentru modernizarea drumului au fost obţinuţi de vechea conducere a primăriei din anul 2005, prin O.G. 28, dar nu ştiu de ce nu s-a realizat asfaltarea. Când eu am venit la conducerea aceste primării nu era o palmă de asfalt turnată pe acel drum. Am studiat proiectul şi, în primăvara acestui an am început lucrările. În Firijba mai sunt astăzi 11 gospodării locuite. Cu toate acestea, există interes de a se întoarce unii dintre locuitori. Zilele trecute, cineva care s-a născut şi a copilărit la Firijba ne-a sunat, rugându-ne să-i asfaltăm ulicioara, pentru că vrea să se întoarcă în sat. Avem, însă, la Ministerul Dezvoltării un proiect depus pentru asfaltarea tuturor ulicioarelor din sat, este eligibil, dar nefinanţat.  Persoana respectivă s-a dus la Ministerul Dezvoltării şi a depus un memoriu, în urma căruia aşteaptă un răspuns. La Firijba, indiferent cine se va întoarce la locul natal nu va construi palate, se va păstra arhitectura satului. Surprinzător este faptul că cei care se întorc vor să îşi recondiţioneze căsuţele, păstrând intactă povestea copilăriei lui”, decalară primarul.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.