Comuna Pesceana a preluat numele unei împărătese şi are o istorie bogată. Fiecare brazdă a acestui pământ adăposteşte însemne ale istoriei, comori de mare valoare, mărturii geto – dacice. De la cetatea dacică din Râpa Cărămizii, care se înalţă semeaţă deasupra cumpenei văilor Luncavăţului şi Pescenei până la Cuca Ciorii, locul unde şi-a stabilit Mihai Vodă Viteazul tabăra în drum spre Ardeal sunt multe mărturii şi date istorice care vorbesc despre viaţa acestor locuri. Cântecul văii Pescenei are valori aparte, locul are o istorie deosebită. Bătrânii spun că aici dacii au descoperit un izvor puternic, care a fost motivul construirii vestitei cetăţi antice de la Râpa Cărămizii. Cetatea este o ctitorie antică şi a rezistat vicisitudinilor vremii pentru că este aşezată strategic, deasupra cumpenei văii. Legendele mai amintesc şi despre faptul că, tot aici, un bou a fost înghiţit definitiv de apele acestui izvor puternic. Izvorul Boului, aşa i-a rămas numele încă din vremurile dacice, cu apele sale îndrăzneţe, care izvorăsc în nordul comunei, ferestruind la vale pădurea Higii, întâlneşte în calea sa, la poalele dealului Cărămizii Pescenuţa şi, împreună, formează pârâul Pesceana, care trece prin Glăvile şi Amărăşti, scaldă malurile Nemoiului şi Creţeniului, traversează repede Suteştiul şi se aruncă în Olt în comuna Voiceşti. Locuitorii acestor aşezări au o istorie milenară. Documentele vremurilor apuse vorbesc despre existenţa populaţiei pe aceste meleaguri străvechi. Un hrisov din timpul domniei lui Radu de la Afumaţi face ca atestarea documentară a localităţii să dateze din anul 1526.
Pe Valea Pescenei, tradiţiile locului provin din antichitate
Comuna Pesceana, prin aşezarea sa, cu faţa cât mai aproape de soare se află într-o zonă în care viticultura ocupa un loc însemnat în economia sa alăturându-se comunelor vecine care, toate la un loc, formează Podgoria Drăgăşani. „Zona noastră, privind suprafaţa culturilor de viţă de vie, avea cândva aproximativ 48 de hectare. Eram printre primele 20 de localităţi în ierarhia comunelor judeţului. Cele mai cunoscute plantaţii de viţă de vie se află pe valea Morişti, Negraia şi Valea lui Anghel”, ne spune primarul Ion Vasile. Codrii seculari ai Cotoşmanului, apele şi văile înfloritoare, dealurile roditoare, tradiţiile populare vin să confirme din plin că pe aceste meleaguri există o bogată zestre spirituală cu obârşie străveche, în antichitate. De-a lungul timpului, pe Valea Pescenei sărbătorile au avut un puternic ecou. Paştele, cea mai mare sărbătoare, înseamnă în acelaşi timp instalarea deplină a primăverii, învierea vieţii. În vremea Rusaliilor, pe întreaga Vale a Pescenei răsuna dansul Căluşului, iar localnicii se duceau la biserică cu frunze de tei şi nuc. Toamna, la Pesceana, la casa fiecărui gospodar se făceau clăci, la curăţat de porumb. Pe toate uliţele văii răsuna veselia copiilor şi pălăvrăgelile adulţilor întorşi de la munca câmpului. Acum, în fiecare sat, mare parte dintre tineri au plecat în lume pentru un trai mai bun, iar cei rămaşi îţi duc liniştiţi viaţa la ţară. Oamenii sunt gospodari, au vii şi terenuri agricole pe care le muncesc aşa cum pot.
Drumul spre Pesceana, peticit în mii de locuri
Ca să ajungi la Pesceana drumul este o adevărată aventură pentru cei care doresc să ajungă la destinaţie. Mai rău este faptul că o porţiune din drum care traversarea pădurea Şirinesei pe o lungime de peste doi kilometri a fost decopertată de aproximativ doi ani. De atunci, în anumite zone drumul a mai fost cârpit în ultimii ani, dar este departe de ceea ce locuitorii din Pesceana se aşteaptă. Traseul este de fapt o înşiruire de gropi aliniate în asfaltul măcinat de timp, un drum bun pentru off road, o ruşine pentru judeţ, fiind un permanent pericol pentru şoferi. Supăraţi pentru că trebuie să îşi repare periodic maşinile, cetăţenii se plâng autorităţilor locale. Primarul din Pesceana le promite că există făgăduieli din partea Consiliului Judeţean şi că inclusiv porţiunea de drum care traversarea pădurea se va asfalta în perioada următoare: „Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean are în plan asfaltarea întregului drum judeţean 677 A, Şirineasa – Creţeni. Întregul drum are o lungime de 30 de kilometri, iar prin Pesceana traversează o porţiune de aproximativ 8 kilometri. Tronsonul decopertat în pădure pe o lungime de 2 kilometri se va asfalta în această perioadă, restul drumului fiind prins în vederea modernizării cu fonduri europene”, ne-a spus primarul.
Ion Vasile: „Ministrul Dezvoltării a promis un buget generos pentru administraţiile locale”
Primarul din Pesceana, Ion Vasile, prezent la cea de-a XX-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România a declarat că temele abordate au vizat probleme cu care se confruntă primarii. Una dintre discuţii, destul de importantă, pe care doamna Sevil Shhaideh a avut-o în cadrul adunării a fost legată de echilibrarea bugetelor de funcţionare a unităţilor administrativ-teritoriale. Astfel, pentru fiecare locuitor al comunităţii respective, având în vedere buna funcţionare a unităţii administrativ-teritoriale s-a considerat că este nevoie de 750 de lei, sumă care, înmulţită cu numărul de locuitori va da acel buget de funcţionare. Însă, dacă acel buget nu va fi acoperit din taxele şi impozitele locale strânse în comunitatea respectivă, diferenţa va fi completată de la bugetul de stat. Potrivit primarului Ion Vasile, din impozitul pe venit care, până în prezent se întorcea doar în proporţie de 70% la unitatea administrativ-teritorială, în bugetul viitor se vor întoarce aproape 90% din sume. „Ministrul Finanţelor, doamna Sevil Shhaideh ne-a promis un buget generos pentru administraţiile locale, şi vor avea în vedere să completeze până la 750 de lei pentru fiecare locuitor. Pentru Primăria Pesceana, asta ar însemna un buget de peste 12 miliarde de lei vechi. În cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România s-a discutat inclusiv despre separarea cheltuielilor între unităţile administrativ-teritoriale şi Inspectoratele Şcolare în ceea ce priveşte atât cheltuielile microbuzului şcolar, cât şi sustenabilitatea combustibilului, salarizarea şoferului, dar şi alocarea fondurilor pentru abonamentele profesorilor. Cheltuiala în procentul de 20%, pe care trebuia să o aloce în fiecare an administraţiile locale pentru asistenţii sociali va veni în totalitate de la bugetul de stat”, ne-a declarat primarul Ion Vasile. Alte teme principalele abordate de aleşii locali din comune prezenţi la Bucureşti au fost: incoerenţa legislativă, oportunitatea proiectelor comunitare şi salarizarea primarilor din România.
