Localitatea Pesceana are o istorie bogată. De la cetatea dacică din Râpa Cărămizii şi până în zilele noastre s-au scris aici însemnate pagini din istoria frământată a acestor meleaguri. Aceste plaiuri străvechi ne amintesc de existenţa daco-geţilor, conform vestigiilor descoperite la Râpa Cărămizii, cetate antică vestită, şi în alte locuri din comună. De-a lungul timpului întâlnim nenumărate marturii documentare, atestări voievodale care glăsuiesc despre trăinicia şi vechimea locuitorilor Pesceanei. Tot aici, în această vatră ardentă s-au ţesut nenumărate cântece şi legende, s-au zămislit creaţii populare deosebite. Întreaga Vale a Pesceanei are o istorie bogată. Fiecare brazdă de pământ adăposteşte însemnele sale nobile. Numele localităţii provine de la împărăteasa daco-geţilor, iubită de supuşi, pe care îl şopteşte cu emoţie şi râul care străbate zona.
Pământul Pesceanei adăposteşte comori de o mare valoare istorică. Cetatea dacică de la Râpa Cărămizii se înalţă semeaţă deasupra cumpenei văilor Luncavăţului şi Pescenei şi ne aminteşte despre existenţa multimilenară a locuitorilor acestor ţinuturi de cântec şi istorie. Şi alte locuri din comună sunt încărcate de istorie şi legendă. „La Războaie”, în satul Negraia este un punct fierbinte care ne povesteşte despre bătălia dusă de români contra turcilor. La „Cuca Ciorii”, pe Valea Pesceanei şi-a stabilit Mihai Vodă Viteazul tabăra, în marele drum al înfăptuirii Unităţii Provinciilor Româneşti. Cu viteazul voievod a plecat pe calea fără întoarcere şi un fiu al locului, căpitanul Cioară. Prin codrii seculari ai Pesceanei şi Cotoşmanului au hălăduit cetele haiducilor Dragu, Terente şi Munteanu. Satul Ursoaia s-a numit cândva Puşcăşeşti, aşa cum este menţionat în monografia localităţii.
Satele Pesceanei se întind ca o salbă de-a lungul pârâului
Menţionate într-un hrisov datat în anul 1956, din vremea lui Radu de la Afumaţi, satele comunei: Lupoaia, Ursoaia, Roeşti, Pesceana, Cermegeşti şi Negraia, aşezate într-o ordine anume, ca nişte mărgele de-a lungul Văii Pesceanei, au nume cu rezonanţă istorică. Ele ne dau bineţe, şoptindu-ne frânturi din tumultul vieţii lor multimilenare. Mărturii şi date istorice de mare însemnătate vorbesc despre obiceiurile oamenilor din aceste locuri. Prezenţa dacilor pe Valea Pesceanei este confirmată de existenţa ruinelor cetăţii de la Râpa Cărămizii, semeaţă ctitorie antică ce a rezistat vicisitudinilor vremurilor, confirmând că aici a existat o aşezare puternică. Satele comunei poartă însemne măreţe şi peceţi voievodale. Pe Valea Pesceanei s-a dezvoltat o intensă viaţă reunită în obştea sătească. De-a lungul timpului, locuitorii şi-au durat cămine trainice, dând acestor locuri o frumuseţe aparte. Cronicile vremurilor au consemnat numeroase momente din evoluţia şi dezvoltarea populaţiei acestei văi de cântec şi legendă. Satele se ţin lanţ, unul lângă altul, aşa încât nu se ştie unde se termină unul şi unde începe altul. Sunt aşezate de-o parte şi de alta a pârâului Pesceana, care le călăuzeşte drumul în esenţa lor milenară. Izvorul Boului, cu apele sale firave se află în nordul comunei. În Pădurea Higii întâlneşte în calea sa Pescenuţa, pârâiaş care vine din partea de răsărit a satului Roeşti, formând pârâul Pesceana. Locul de obârşie are o istorie deosebită. Localnicii spun că dacii au descoperit aici un izvor puternic, ce a servit la construcţia vestitei cetăţi antice de la Râpa Cărămizii. Şi tot aici legendele amintesc despre faptul că un bou a fost înghiţit de apele acestui izvor. Pârâul Pesceana începe de la poalele dealului Cărămizii, trece prin Glăvile şi Amărăşti, Nemoiu, Creţeni, Suteşti şi se aruncă în Olt în comuna Voiceşti.
Cetatea dacică de la Râpa Cărămizii, la întrecere cu „cetatea uriaşilor”
Valea Pescenei este încărcată de istorie şi legendă. Cultura Verbicioara are o mare valoare pentru preistoria acestor aşezări, fiind cea mai înfloritoare perioadă a tracilor din sud-vestul României. Localitatea are un monument istoric din antichitate, cu mare semnificaţie istorică. Este vorba despre cetatea dacică de la Râpa Cărămizii. Zidurile sale „antice” se ridicau cândva pe înălţimile văii Pesceanei, iar mărturiile arheologice descoperite aici ne vorbesc despre o aşezare „davă”. Aşezarea a înflorit pe vremea dacilor în acest colţ al judeţul Vâlcea. Cetatea este aşezată deasupra cumpenei văilor Luncavăţului şi Pesceanei. Pe acest deal cărămizile nu se mai pot măsura fiindcă sunt acum sfărâmate, dar, după spusele bătrânilor, o singură cărămidă măsura peste un metru şi jumătate în lungime şi lăţime. Alături cu acest deal există un altul, numit dealul Războaielor, aflat între comuna Şirineasa şi comuna Roeşti, unde s-a descoperit că ar fi fost în vechime o cetate a uriaşilor.
Cetatea are formă de potcoavă, cu deschizătura spre punctul numit „La Războaie”. Zidurile au fost întărite cu palisade de lipitură de lut, care, în urma unor puternice incendii, s-au transformat în chirpici ars. Arsura aceasta din cetate, care se aseamănă cu rămăşiţa din cărămidă i-a determinat pe vechii locuitori ai zonei să numească locul respectiv „ Râpa Cărămizii”. Aşezarea este traversată de un drum care mai târziu s-a numit „Drumul Râmnicului”. De pe acest drum se pot vedea ruinele cetăţii antice şi asculta glasul şoptit al pământului, de unde reies mărturii clare ale unei istorii bogate, ale vieţii şi existenţei aşezărilor de pe valea încântătoare a Pesceanei.