Tinerii vor avea ocazia să înveţe îndeletnicirile populare direct de la artiştii care încă le păstrează vii, datorită noului atelier de creaţie amenajat în incinta bibliotecii comunale.
De curând, în comuna Pesceana a fost amenajat un atelier de creaţie a meşteşugurilor tradiţionale. Arta tradiţională care s-a născut din nevoia practică a omului de la sat şi-a pierdut de mult amploarea, o dată cu expansiunea lumii mecanizate. Lucrul în lemn, fierăritul, olăritul, ţesutul covoarelor, pictura icoanelor şi celelalte ocupaţii străvechi şi-au păstrat mai degrabă o valoare de cultură populară, iar puţinii meşteri rămaşi în satele româneşti sunt păstrători vii ai valorilor folclorice.
Grija pentru reînnoirea cunoaşterii meşteşugurilor tradiţionale se relevă şi ea în organizarea de cercuri meşteşugăreşti pentru copii, ateliere de creaţie şi tabere de creaţie menite să formeze generaţiile mai tinere în dragostea şi respectul pentru tradiţie. O astfel de imagine încearcă să ofere şi administraţia locală din Pesceana, care a răspuns afirmativ cererii iubitorilor de tradiţie, a oamenilor satului care încearcă să păstreze vii obiceiurile strămoşeşti, care tind să dispară în negura timpului. Tradiţiile sunt uitate tocmai din cauza tineretului care nu mai prezintă interes pentru arta populară. Atât primarul, cât şi viceprimarul şi-au dat acceptul pentru înfiinţarea unui atelier de creaţie, unde câteva localnice au dorit să-şi expună ţesăturile pe care le-au cusut de-a lungul timpului şi care prezintă o însemnătate sufletească aparte. Aceste doamne încearcă din răsputeri să transmită pasiunea pentru arta populară tineretului din comună, redus la număr şi oarecum reticent în ceea ce priveşte această tradiţie păstrată vie datorită pasiunii lor pentru meşteşugărit: “Ideea i-a aparţinut unei doamne, Lucreţia Moatăr, din localitate. Dânsa a adus de acasă toate ţesuturile şi, împreună cu alte femei care se pricep, lucrează ocazional la acest atelier. Primarul a achiziţionat cu banii proprii un război de ţesut, am asigurat din buget fonduri pentru materiale pentru ca doamnele să-i înveţe pe doritori să ţeasă.”, a afirmat viceprimarul localităţii Pesceana. De precizat că Lucreţia Moatăr are 70 de ani şi un sfert de veac a lucrat la dispensarul din comună. A deprins tainele lucrului manual de mică şi a făcut costume naţionale populare, ciorapi, mânuşi, fulare, căciuli din lână sau dantele din macrame. Inclusiv rochiţa pe care a făcut-o pentru banchetul fiicei sale, care acum are 50 de ani, se află pe perete în acest atelier de creaţie.
Război de ţesut de 100 de ani
Primarul Ion Vasile este, fără îndoială, un împătimit al păstrării tradiţiilor în comuna pe care o păstoreşte de mai bine de 9 luni. În campania electorală le promitea oamenilor că va face ceva pentru ca tradiţia să fie păstrată vie la Pesceana. A promis că va înfiinţa un atelier de creaţie a costumelor populare şi că va achiziţiona, cu bani din propriul buzunar, un război de cusut, tocmai pentru a evidenţia această îndeletnicire a localnicelor din comună. A căutat prin localităţile învecinate şi a găsit un război de cusut, vechi de 100 ani, pe care l-a montat în atelierul proaspăt amenajat.
Deşi nu mai învaţă tradiţia meşteşugărească acasă, se pare că tinerilor li se oferă totuşi cercuri şi cluburi de civilizaţie tradiţională. Munca micuţelor mâini poate fi admirată mai ales cu ocazia marilor sărbători creştine, cu prilejul cărora se confecţionează numeroase obiecte cu parfum tradiţional, sau prin amenajarea unor astfel de ateliere de creaţie, unde în orice moment dornicii pot admira şi învăţa să lucreze la războiul de cusut, aşa cum făceau odinioară bunicii noştri.

Tinerii pot învăţa arta ţesutului
Din păcate, puţini copii manifestă un real interes pentru meşteşugul tradiţional, căci gustul pentru acesta se formează în familie, prin educaţie directă (meşteşugărit în familie) sau indirectă (folosire de obiecte, vizitare de expoziţii de ţesături sau picturi, discuţii tematice etc.). Un alt aspect se leagă de partea financiară, deoarece tinerii încearcă să-şi îndrepte atenţia spre activităţi profitabile din punct de vedere financiar, iar acest meşteşug nu aduce astfel de satisfacţii: „Problema principală a tineretului din ziua de astăzi depinde de bani, ca afacerea să fie profitabilă, pentru că nimeni nu vine să lucreze, să creeze anumite ţesături fără să le vândă şi să câştige ceva din această meserie. Tinerii vor putea învăţa aici cum să confecţioneze costume populare, covoare olteneşti, pilote sau ciorapi, toate realizate numai manual. Este destul de greu, dar poate, în timp, vom reuşi să facem cunoscut acest atelier de creaţie şi să găsim o piaţă de desfacere şi pentru vânzarea acestor creaţii ale oamenilor din comuna Pesceana. Deocamdată, am făcut un pas important: am reuşit să amenajăm acest spaţiu.”, a afirmat viceprimarul Georgian Fulgescu. Viceprimarul a mai precizat că acest atelier este deschis de dimineaţa până seara şi poate fi vizitat de oricine doreşte sau este în trecere prin comuna Pesceana. În plus, cei doi administratori locali s-au gândit ca la firma primăriei să angajeze, în funcţie de buget, câteva femei care să lucreze în acest atelier nu doar scoarţe şi macate, ci şi plăpumi, pilote, perne, lenjerii, pe care să le comercializeze în târgul săptămânal.
Orăşeanul se dovedeşte de cele mai multe ori un profan al tradiţiilor şi se bucură de frumuseţea artistică a unui obiect tradiţional, pe care îl ridică la rang de suvenir, fără a-i cunoaşte sau înţelege valoarea. Este de apreciat faptul că, într-o comună cu puţin peste 1.000 de locuitori, tradiţia încă se păstrează şi meşterii încearcă din răsputeri să transmită obiceiurile mai departe, conştienţi fiind că valoarea neamului românesc stă tocmai în aceste obiecte de decor tradiţionale.

Comuna nu are cămin cultural
În această perioadă de nouă luni, alesul PSD s-a arătat foarte preocupat şi de situaţia copiilor şi a tinerilor pentru care, până acum, nu s-a făcut mai nimic. „Avem zone care pot fi transformate în părculeţe, cu locuri de joacă pentru cei mici. Baza sportivă trebuie extinsă şi modernizată. Am avea nevoie şi de o sală de sport, pentru ca tinerii să poată juca fotbal, dar şi handbal, baschet, volei sau tenis de câmp. Un complex de agrement s-ar potrivi de minune în cadrul natural deosebit de la noi. Trebuie făcută neapărat şi o casă de cultură, astfel încât să-i putem implica pe copii, pe tineri în cât mai multe tipuri de activităţi constructive. Mulţi dintre ei sunt talentaţi în diverse domenii, dar nu sunt sprijiniţi în acest sens. De aceea, avem nevoie neapărat şi de o casă de cultură. Există una, dar se află într-un avansat stadiu de degradare.”, a mai specificat primarul.
O singură şcoală pentru toată localitatea
În comuna Pesceana există o singură şcoală, în care îşi desfăşoară activitatea 156 de elevi. Transportul elevilor se face cu ajutorul unui microbuz şcolar. Tot în interiorul şcolii funcţionează şi grădiniţa: „Din fericire, copiii care merg la grădiniţă au intrare separată de elevii care îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi clădire. Singurul loc unde toţi copiii se întâlnesc este curtea şcolii, unde au acces în recreaţii.”, a afirmat Ion Vasile. Potrivit spuselor primarului, şcoala este reabilitată şi nu necesită, deocamdată, lucrări de întreţinere: „Şcoala am găsit-o modernizată atunci când am ajuns în funcţia de primar. Are încălzire centrală, grupuri sanitare interne şi apă curentă. În timp, probabil, va necesita câte o reparaţie măruntă, dar acest lucru se va rezolva fără probleme. Şcolile, cum ştiţi, au fost desfiinţate una după alta. A mai rămas una, în satul Pesceana.”, a mai spus social-democratul Ion Vasile.