Primarul Drăghici a reuşit să atragă fonduri pentru construirea unui cămin de bătrâni prin proiectul depus pe Măsura 3.2.2. a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Construirea acestei „case pentru bunici” reuşeşte să vină în sprijinul persoanelor care, datorită responsabilităţilor zilnice în plan profesional, nu pot oferi condiţiile necesare îngrijirii şi supravegherii bunicilor, aşa cum aceştia şi-ar fi dorit. Acum, la Roeşti, un astfel de sprijin vine în ajutorul mai multor familii prin deschiderea acestui centru care, prin experienţa personalului în domeniu vor reuşi să formeze adevăratul sprijin în acest sens persoanelor aflate în incapacitate de a se îngriji, cum ar fi în special persoanele mai în vârstă. Căminul a fost conceput pentru a se realiza în zona celei mai vechi şcoli din localitate, construită în anul 1912. Imobilul va fi dotat pentru a oferi un maxim de confort şi siguranţă pentru ocupanţii acestuia. Locaţia poate oferi condiţii optime de îngrijire 24 din 24 de ore, personal specializat, dormitoare călduroase dotate cu televizor, spaţiu verde şi terasă pentru recreere. Se vor presta serviciile care fac din acest centru nu doar un cămin de bătrâni, ci o soluţie ideală pentru ca localnicii rămaşi singuri să aibă parte de o grijă sporită şi un prilej de a se bucura de viaţă. „Prin proiectele mele, realizate pe parcursul celor 23 de ani cât am ocupat funcţia de primar, consider că sunt aproape de cetăţeni. Construirea acestui cămin de bătrâni cu toate dotările necesare vine în sprijinul comunităţii. Avem bătrâni în comună ai căror copii sunt plecaţi la muncă, iar pe timp de iarnă, de exemplu, nu are cine să aibă grijă de ei, fiind la o vârstă destul de înaintată. Este important să li se asigure tratament, să poată socializa şi, de asemenea, să fie în siguranţă. Clădirea construită este destul de spaţioasă şi modernă, fiind ridicată pe locul unde se află în prezent o şcoală pe care am demolat-o, deoarece era foarte veche, de 101 ani“, afirmă primarul Gheorghe Drăghici. Potrivit acestuia, la ora actuală deschiderea centrului este cea mai grea problemă. Pe marginea unui ghid de colaborare iniţiat de administraţia locală şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea, primarul se va prezenta la Craiova, la SAPARD. Astfel, toate formalităţile pentru deschiderea proiectul pot fi controlate şi corectate din punct de vedere legislativ. În documentaţia prezentată se va notifica şi posibilitatea de suplimentare până la 20 de locuri, pentru persoanele care solicită îngrijire. Potrivit afirmaţiilor primarului, o dată cu mărirea capacităţii căminului, cheltuiala suportată de autoritatea locală pentru plata energiei electrice, apă, canalizare, gunoi şi pentru aprovizionarea cu combustibil s-ar justifica. Astfel, în urma calculelor făcute, suma necesară pentru îngrijirea şi supravegherea unei persoane este de 20 de milioane de lei vechi lunar, din care se scade contribuţia personală a fiecărui asistat, de 6 – 7 milioane de lei şi cheltuiala cu utilităţile, suportată de autoritatea locală, restul banilor provenind de la stat. „Cea mai grea problemă pe care o avem acum este deschiderea acestui centru. Proiectul este finalizat, având o capacitate de opt locuri, dar ne dorim, numai dacă se poate, să mărim capacitatea căminului cu încă 12 locuri, pentru că altfel nu se justifică cheltuiala cu plata energiei electrice şi a celorlalte utilităţi. Avem cereri şi sperăm să-i dăm drumul, ataşându-l ca funcţionalitate de căminul de bătrâni din localitatea Lădeşti. Am purtat discuţii foarte serioase şi viabile în acest sens, iar în urma întâlnirilor avute am constatat că şi dânşii sunt interesaţi de a pune în funcţiune acest centru, unde există toate condiţiile impuse de normele europene”, a mai precizat primarul Drăghici.
Primele investiţii în Roeşti au fost acum 23 de ani
Începând din anul 1990, de când ocupa funcţia de primar în comuna Roeşti, Gheorghe Drăghici a realizat multe lucrări, toate extrem de importante pentru comunitate, iar fiecare zonă edificată are importanţă pentru el. Toate proiectele s-au creionat într-o anumită logică, ţinând cont şi de necesităţile de execuţie a acestor lucrări, dar şi de proiectele care erau în derulare, dar decizia primarului a fost cea mai importantă, în toate. Astfel, în urmă cu 23 de ani, primul obiectiv finalizat pentru comunitate a fost de construire a două poduri, unul pe o lungime de 20 de metri, cu 4,5 metri lăţime, pe grinzi metalice, care a costat doar 380.000 de lei. „Tot timpul am fost un om chibzuit la bani, adică puţin mai zgârcit. În primul meu mandat am construit în localitate două poduri în satele Băjenari şi Râpa Cărămizii, ambele având aceleaşi caracteristici şi dimensiuni, la un preţ foarte mic. Am strâns materiale necesare, am găsit şase grinzi pe la CFR la preţ de fier vechi şi, cu doar 12.000 de lei am construit amândouă podurile peste pârâul Cernişoara. După o discuţie cu preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean Vâlcea şi făcând un calcul alături de un specialist, un astfel de pod construit ar fi costat cel puţin 5 miliarde de lei vechi. În anul în care am devenit primar am construit aceste două poduri şi am reuşit să introduc curentului electric în satul Băjenari. Am luat cronologic priorităţile din comună, asta şi în funcţie de ce voiau oamenii, apoi m-am apucat de treabă. Acestea au fost primele mele investiţii”, a adăugat primarul comunei Roeşti.
Proiect ratat pentru producerea energiei electrice
În urmă cu cinci ani, primarul localităţii Roeşti a depus documentaţia pentru un proiect îndrăzneţ, legat de producerea energiei electrice pe plan local, cu ajutorul panourilor solare. Proiectul aducea mari speranţe pentru administraţia locală, în sensul că localitatea Roeşti ar fi beneficiat de alimentare în sistem propriu pentru toate instituţiile publice locale, dar şi pentru iluminatul public din localitate. Altfel spus, administraţia locală ar fi câştigat o oarecare independenţă financiară. „Prima dată am depus proiectul în anul 2009 la Ministerul Dezvoltării şi am reuşit să acumulăm 69 de puncte, fiind astfel clasaţi pe locul 103. Proiectul a fost declarat eligibil, dar fără finanţare. Proiectul trebuia să întrunească 70 de puncte“, afirmă primarul. Perseverent din fire, dar şi din teama de-a nu „pierde visul frumos“, primarul a luat legătura atunci cu Institutul de Proiectări din Bucureşti şi, ulterior a refăcut documentaţia, aducându-se astfel modificări majore proiectului. Astfel, dacă proiectarea iniţială era făcută pentru o capacitate de numai 150 kw putere instalată, ridicându-se la valoarea de 50 de miliarde de lei vechi, al doilea proiect, refăcut, a ajuns la capacitatea de 200 kw putere instalată pentru doar 12 miliarde valoare a investiţiei. Din informaţiile deţinute de prim-gospodarul Roeştiului, legislaţia proiectului poate permite sprijin producătorilor de energie regenerabilă prin acordarea de certificate verzi. Acestea sunt acordate pentru energia electrică produsă din surse regenerabile, livrată consumatorilor. Potrivit primarului, un investitor ar putea obţine venituri din certificatele verzi pe care le tranzacţionează pe piaţă, întrucât furnizorii de electricitate sunt obligaţi să le cumpere în cote anuale. „Certificatele ar putea să însemne recuperarea investiţiilor. Din calculele făcute, la al doilea proiect aş putea primi şase certificate, iar valoarea unui certificat este de 700 de milioane de lei vechi. Ulterior, ni s-a transmis că se vor da doar patru certificate, dar cu o altă valoare. Între timp am luat legătura cu Asociaţia Producătorilor de Energie Regenerabilă din România şi am ajuns la concluzia că nu are nimeni curaj să mai facă astfel de investiţii, datorită noii ordonanţe guvernamentale, în care se punctează clar că nu ai voie să promovezi nici o investiţie dacă nu ai şi finanţare într-o perioadă de doar 90 de zile, iar în cazul acesta nu îmi permit. Haos, asta face guvernul. Asta au făcut guvernaţii: ne-au „rupt picioarele” cu noile ordonanţe date; ne-au speriat şi pe noi, iar investitorii nu mai au nimic stabil. Noi am avut ocazia ca pe teritoriul localităţii să vină o firmă din Italia pentru a face un parteneriat cu ei în acest proiect. Au studiat proiectul, în principiu au fost de acord, dar, ulterior, decizia dânşilor a fost negativă, motivul fiind instabilitatea politică şi bâjbâiala în privinţa sprijinului legislativ”, a specificat primarul Gheorghe Drăghici. Acesta a ţinut să sublinieze şi viabilitatea proiectului, afirmând că beneficiile pentru localitate sunt fantastice. Investiţia produce 200 kw pe oră pentru localitate, iar din calculele făcute de primar, într-un an s-ar produce 5.5 MW, acesta fiind exact consumul de energie electrică necesar localităţii pentru un an. S-ar ajunge, astfel, la o reducere financiară de peste un miliarde pe an a cheltuielilor. „Cu acest miliard în fiecare an pot să fac în localitate investiţii şi ne-am descurca altfel. Nu aş mai sta cu „mâna întinsă” la Consiliul Judeţean şi la Guvern. Factura pentru consumul lunar al energiei electrice este de 20.000 de lei lunar. Această investiţie s-ar amortiza, după calculele specialiştilor în doi ani, vorbim despre energie regenerabilă independentă. A plăti energia pentru o comunitate locală, indiferent că este mare sau mică, este acelaşi lucru, sunt banii României. Până la urmă, plata acestei energii, care nu trebuia vândută reprezintă bani din bugetul de stat sau de echilibrare şi sunt tot veniturile noastre. Un astfel de proiect este o gură de aer pentru comunităţile locale, dar se pare că alţii văd şi nu dă bine”, a afirmat, dezamăgit, primarul de la Roeşti.
La ultima rectificare, Roeştiul a primit 50.000 de lei
Ca urmare a evenimentelor înregistrate în primăvara acestui an la Roeşti, de la Consiliul Judeţean s-a alocat primăriei locale suma de 50.000 de lei. Potrivit primarului, din cauza fenomenului de eroziune, a precipitaţiilor abundente şi scurgerilor de pe versanţi a fost afectată platforma drumului sătesc Băjenari la kilometrul 0+358, fiind distrusă pe o lăţime de un metru şi afectând drumuri comunale, care au devenit impracticabile în satele Băiaşa, Râpa Cărămizii, Cueni, Frasina şi Bărbărigeni. „Din banii primiţi acum, la ultima rectificare am plătit 20.000 de lei dobândă la bancă, iar cu restul voi încerca să repar zona afectată de ploile căzute în primăvară”, afirmă Gheorghe Drăghici.
