Platformă ecologică pentru colectarea gunoiului de grajd la Mihăeşti
Primarul susţine că, în anul 2009, a fost implementat de Ministerul Mediului şi Pădurilor, împreună cu Banca Mondială, un proiect pentru construirea a două platforme ecologice de gunoi de grajd în satul Arsanca şi în satul Stupărei, lucrare licitată şi executată cu o valoare de 1,5 miliarde de euro. „Acest proiect a cuprins cele două platforme, 150 de platforme individuale care vin la gospodăriile cetăţenilor de la nivelul comunei, din cele 13 sate care au animale, capete mari.”, a precizat primarul din Mihăeşti. Acesta a mai specificat şi câteva piedici care au apărut în finalizarea proiectului, fapt care a contribuit la construirea unei singure platforme de acest fel la Stupărei. Pe lângă această platformă, au mai beneficiat prin proiectul respectiv de câteva utilaje, care să vină în folosul comunităţii pe care o reprezintă. Primarul Bârzăgeanu se gândeşte serios ca, în viitor, să găsească o nouă locaţie pentru cea de-a doua platformă: „S-au montat platformele şi am avut un mic eşec, din cauza faptului că nu s-a respectat distanţa de 20 de metri pentru acea platformă din Arsanca, iar Ministerul Mediului şi Banca Mondială nu au fost de acord şi nu au băgat banii cu forţa la oameni. Este păcat, pentru că la acea platforma s-au pierdut 1.5 kilometri de asfalt şi 70 de lămpi de iluminat public, pe banii Băncii Mondiale. Cetăţenii nu au înţeles, au fost dezinformaţi şi uşor influenţabili. În consecinţă, nu s-a mai construit şi am rămas cu o singură platformă. Acest proiect este valabil până în 2013 şi poate atunci o să găsesc o altă locaţie. Pe acest proiect am primit 150 de pubele. Existau oameni care veneau în gospodării, luau gunoiul de grajd, îl compostau, scoteau din el nitriţii şi apoi în duceau pe teren. Demersul nu costă nimic şi există posibilitatea pentru produse eco, pentru că acel gunoi este ecologic. Prin acel proiect am primit 47.000 de puieţi de salcâm de la Ministerul Mediului, care au fost plantaţi pe un teren accidentat, s-au plantat 45.000 de puieţi: 2700 de jugastru şi 5000 de ulmi, cu ajutorul cetăţenilor şi al organizaţiei PNL Tineret Vâlcea în doar cinci zile, prin muncă voluntară. Am mai primit două tractoare, patru remorci, un încărcător frontal, o vidanjă şi o remorcă de împrăştiat îngrăşăminte. Singura problemă este deblocarea posturilor: avem utilaje, avem acele platforme făcute, puse la oameni, iar nouă ne trebuie zece posturi pentru angajare. În această problemă nu ne rămâne decât să aşteptăm.”, a concluzionat Constantin Bârzăgeanu..
Primarul, deficitar la restituirile de fond funciar
În privinţa retrocedărilor de teren, primarul Bârzăgeanu afirmă că nu are o situaţie tocmai favorabilă. Întreprinzător din fire, acesta a rezolvat într-un an peste 100 de cazuri şi speră ca, pe viitor, să poată găsi înţelegere din partea cetăţenilor pentru a rezolva şi aceste probleme de fond funciar, atât de complicate. Acesta mai susţine că pe raza localităţii există un institut de cercetare, care dă peste cap rânduiala în privinţa retrocedărilor de teren şi recunoaşte că, în anumite situaţii, cetăţenii nu înţeleg şi se zbat să obţină terenurile, aşa cum le-au fost date în posesie, cu mulţi ani în urmă: „Sunt în deficit din acest punct de vedere. În comună există un institut de cercetare, iar terenurile aflate în subordinea acestuia au aparţinut cu ani în urmă cetăţenilor, prin colectivizarea respectivă. Acele terenuri s-au luat, dar documentele nu au fost întocmite aşa cum trebuie, nu există cereri de retrocedare făcute la timp, nu există cereri pentru a primi contravaloarea terenului respectiv şi sunt probleme. Unii cetăţeni au primit terenurile pe care le-au avut în institut din rezerva primăriei, până când a fost epuizată această rezervă, iar alţii nu au primit deloc. Institutul de cercetare îmi va da mie terenul înapoi, iar omul vrea pamântul pe care l-a avut pe vechiul amplasament, dar el a folosit până acum teren din rezerva primăriei şi are titlu de proprietate sau chiar l-a vândut pe cel pe care l-a primit şi mai vrea încă o dată acum.”, a precizat primarul Bârzăgeanu.
Potrivit acestuia, primăria are de recuperat de la institutul de cercetare 107 hectare de teren, cu care trebuie să despăgubească peste 2.000 de oameni: „Unii dintre ei au primit teren, alţii nu. Din acest punct de vedere, în procent de 50% sunt deficitar pe probleme de fond funciar. Institutul de cercetare aparţinea în totalitate comunei, dar acum o parte din acesta a fost luat de municipiul Râmnicu Vâlcea şi au fost construite drumuri, iar eu, din 107 hectare, mai figurez acum cu vreo 40 de ha, numai drumuri. De fiecare dată când s-a făcut o şedinţă am încercat împreună cu prefectul şi ceilalţi în măsură să facem un protocol care să mulţumească cât mai mulţi oameni. Oamenii înţeleg greu aceste aspecte, dar timpul o să le rezolve pe toate. Am mai rezolvat din ele. Eu am eliberat 100 de titluri de proprietate într-un an.”, a concluzionat Bârzăgeanu.
Alimentare cu gaze naturale în toată comuna
Chiar dacă la majoritatea comunelor din judeţul Vâlcea introducerea reţelei de gaze naturale a rămas doar la stadiul de proiect, uitat undeva, prin sertare, în comuna Mihăeşti, administraţia locală nu pierde vremea şi pune mai presus de orice necesităţile cetăţenilor. În acest sens, în anul 2011 a fost încheiată şi recepţionată lucrarea de extindere a alimentării cu gaze naturale: „Eu am gaz metan în toată comuna. Există două tronsoane de gaz şi îi mulţumesc domnului Cîlea pentru eforul depus, prin faptul că mi-a redistribuit din bugetul Consiliului Judeţean două miliarde pentru achitarea cofinanţării de 2%, din proiectul celor şapte sate, pe care l-am avut la nivel de comună, cu extindere de reţea de gaze în cinci sate. Aşa s-a introdus gazul, pentru care am dat cinci miliarde de lei. Mai am satele Bârseşti şi Govora Sat şi mici ulicioare unde oamenii nu au cerut până acum această utilitate.” , a mai specificat primarul.
Două grădiniţe noi la Mihăeşti
Unul dintre obiectivele pe care şi le-a propus pentru anul 2012 primarul Bârzăgeanu este şi construirea a două grădiniţe în satele Buleta şi Govora. Bârzăgeanu susţine că proiectul va trece de licitaţie chiar luna aceasta, urmând să fie demarată construcţia. Pe lângă micuţii care vor beneficia de cele două grădiniţe noi, se vor putea bucura de acestea şi câteva persoane din comună care vor avea astfel locuri de muncă, iar copiii nu vor mai fi nevoiţi să meargă la oraş: „În 2010, a fost depusă şi acceptată documentaţia pentru construirea a două grădiniţe. Luna aceasta este licitaţia: este vorba de grădiniţa de la Buleta şi am cerut să fie cu program prelungit. Aş mai prinde astfel câteva posturi, pentru a angaja locuitori din comună, şi mai avem un atu, prin faptul că nu vor mai merge copiii la Vâlcea. Eu aşa îi pot atrage să rămână la mine în comună, neavând probleme cu restructurarea şcolilor. Anul trecut, am fost în pericol de a pierde o şcoală şi am făcut apelat la părinţi să nu mute copiii. Era vorba despre doi copii, altfel pierdeam şcoala. Părinţii au înţeles situaţia şi aşa am rămas cu acea şcoală, pentru că îmi părea rău să se desfiinţeze, pentru că acolo avem gaz metan, parchet, lambriuri, termopane şi izolaţie termică, iar anul acesta voi pune şi centrală termică.”.
Pe lângă cele două grădiniţe care sunt încă la stadiul de proiect, actualul primar a avut grijă şi de celelalte, deja existente pe raza comunei: „Pentru grădiniţa de la Mihăeşti am primit de la Inspectoratul Şcolar bani pentru reabilitare, adică, mansardare, izolaţie termică, parchet, lambriuri, mobilier nou şi s-au demolat sobele. Pe tronsonul respectiv nu aveam gaz, eu am făcut proiectul pentru gaze şi la aceea grădiniţă, dar mai erau 15 zile şi începea şcoala şi nu aveam căldură. Din această cauză, am fost nevoit să iau măsuri, am băgat imediat o centrală pe curent, cu care să ne descurcăm o perioadă. Am făcut branşamentul de gaze săptămâna trecută, iar acea centrală va fi mutată la o altă grădiniţă, la Govora Sat.
Agricultura, principala ocupaţie a localnicilor
Potrivit primarului Constantin Bârzăgeanu, preocuparea de bază a locuitorilor comunei Mihăeşti a rămas agricultura, creşterea animalelor şi cultivarea terenurilor atât în intravilan, cât şi în extravilan, ponderea cea mai mare fiind reprezentată de producţia individuală: „Culturile principale au rămas cele tradiţionale ca producţia de cereale, cu tendinţe spre cultura de căpşuni, legume şi pomi fructiferi. Aceste culturi au cunoscut o creştere în ultima perioadă, ceea ce demonstrează un interes al micilor producători spre aceste culturi”. De asemenea, primarul a mai precizat că activitatea economico-socială s-a bazat pe servicii de diferite tipuri: agricultură, transporturi, mică industrie etc.: „În prezent, pe raza comunei funcţionează 143 de firme pe diverse domenii de activitate: comerţ, transport, fabricarea produselor de morărit, comerţ cu amănuntul, întreţinere şi reparaţii de autovehicule, baruri, creşterea animalelor, a păsărilor, construcţii de clădiri, prelucrarea lemnului etc.
