Comuna Păuşeşti – Măglaşi este afectată în mai multe zone de alunecări de teren, mai ales din cauza faptului că albia Olăneştiului nu este amenajată corespunzător. „Probleme mai sunt şi cu alunecările de teren în satul Pietrari. Mai avem un punct, la Valea Cheii, unde sunt 800 de hectare cu probleme. S-a adâncit albia Olăneştiului, dar, deocamdată, nu sunt probleme majore. Pentru ameliorarea acestei situaţii am avut un proiect cu SNIF, s-a lucrat în 2008 – 2009, valoarea lucrărilor fiind de aproximativ 30 de miliarde de lei vechi, pe îmbunătăţiri funciare în zonele cu alunecări. Proiectele primarului Dediu nu se opresc însă aici. „Din 2008 am introdus gaze naturale, 18 kilometri de conductă, am asfaltat în jur de 12 kilometri de drumuri comunale şi săteşti, iar acum am terminat o grădiniţă modernă, cu patru săli de clasă. Am asfaltat curtea primăriei, am reabilitat clădirile din zonă, am băgat încălzire, avem la primărie o centrală pe gaze, pe care o inaugurăm acum. În continuare mai am o licitaţie la un pod peste Olăneşti, de care mă apuc la primăvară, în valoare de opt miliarde. Avem o zonă unde sunt aproape 1000 de hectare de teren, peste râul Olăneşti, iar când vine apa mare malurile se adâncesc şi oamenii nu mai pot să treacă spre terenurile lor cu căruţele, cu tractoarele cu fân, cu lemnele, aşa că era foarte important să realizăm acest pod. Am făcut o bază sportivă, un teren de fotbal cu tribune, cu cabine, avem şi o echipă de fotbal juniori în Divizia D. O întreţine primăria, cu ajutorul unor sponsori, dar nici aceştia nu mai au bani în acest moment. Am în plan să realizez şi un teren sintetic de sport, am la Compania de Investiţii deja aprobat proiectul, pe care vreau să-l încep cât mai repede. Trebuie să extind, de asemenea, reţele de gaz, de apă, să facem cât de mult se poate. Acum, vreau să fac o farmacie în zonă. A venit o firmă şi îi dau autorizaţie. Noi avem, deocamdată, o farmacie mai veche în dispensarul medical, dar este la etaj şi noile norme nu le mai dau voie să funcţioneze acolo. Acum, nu mai avem terenuri importante în proprietatea primăriei. Tot ce este la stradă, terenuri de casă sau locuri bune nu sunt ale noastre, sunt  ale cetăţenilor. Investitorii nu pot decât să cumpere dacă vor.”, afirmă acesta. Comuna Păuşeşti – Măglaşi este situată la 10 kilometri de Râmnicu Vâlcea şi la 8 kilometri de Băile Olăneşti, în marele bazin pomicol al depresiunii subcarpatice. Făcând parte din regiunea dealurilor din sudul Carpaţilor Meridionali, aceste depresiuni slab cutate ce coboară spre sud către Podişul Getic, zona comunei Păuşeşti-Măglaşi nu poate fi socotită decât un teritoriu prin excelenţă de dealuri. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păuşeşti-Olăneşti. Comuna este aşezată în zona de intensă atestare cu vestigii dacice. Făcea parte din arealul Buridavei care avea aşezări centrale lângă Ocnele Mari şi aşezări marginale care cuprindeau toată zona. C. Alexandrescu în dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea despre Păuşeşti-Măglaşi arată că primii locuitori au fost măglaşii în sărăsia salinelor mari, de unde s-a dat comunei numele de „Măglaşi”. Prima atestare documentară cu privire la existenţa satului Păuşeşti-Măglaşi datează din 2 august 1453. Este un act redactat la Gheorghiţa de către Vladislav al II-lea voievod. Din cuprinsul acestui hrisov reiese că moşia Păuşeşti a fost întărită boierilor Stan şi Vladimir care o stăpâneau încă de pe vremea lui Basarab fără a avea acte de proprietate. Următoarea menţiune documentară a satului o întâlnim într-un hrisov în 10 mai, 1559 dat de Alexandru Mircea voievod. În anul 1579, obştea Păuşeşti este atestată documentar în timpul domniei lui Radu Mihnea voievod care întăreşte unui oarecare Stan şi copiilor lui „ocina la Păuşeşti, partea lui toată oricât se va alege”. Istoria acestei obşti este o permanentă luptă pentru apărarea drepturilor ei strămoşeşti în faţa tendinţelor de aservire ale unor boieri vecini sau, mai târziu, ale Episcopiei Râmnicului şi Mânăstirii Sărăcineşti. Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, documentele vorbesc despre o altă familie de boieri şi anume boierii Păuşeşti, familie ce apare şi în pisania bisericii Sărăcineşti alături de boierii Sărăcineşti, ctitori ai acestui locaş. Actualul sat Coasta a fost înainte de anul 1900 nucleul comunei Păuşeşti-Măglaşi. Lângă biserica din satul Coasta se afla „Casa Sfatului”, o căsuţă din lemn cu pridvor care a fost în secolul trecut mai întâi şcoală şi apoi „Casa Sfatului”. Satul avea, după cum menţionează dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea, o populaţie de 611 locuitori. Numele de Coasta l-a primit în epoca modernă, după strămutarea centrului rural în actualul amplasament de pe valea Olăneştiului şi datorită aşezării sale geografice pe versantul estic al dealului cu acelaşi nume – Coasta Mare.