În acest univers cu puternic parfum al florilor de tei, însăşi denumirea localităţii provine de la numele unei frumoase fete, Păuşa, în timp ce a doua denumire sugerează munca continuă a bărbaţilor puternici ai locului, cu palme mari şi late, bătătorite de colţurile bolovanilor de sare. Semnificaţia denumirii acestei localităţi este un produs al forjei istoriei care a destinat viitorul acestei comunităţi, alăturând cele două cuvinte, „frumos şi puternic”, denumiorea împletind atât legenda, cât şi realitatea palpabilă a acestui spaţiu. Logica ne invită să acordăm prioritate inclusiv denumirii pârâului Olăneşti, fiindcă pe această Vale, a Olăneştiului, istoria a prezidat începutul de afirmare a unui popor abia ieşit din nebuloasa lui zămislire. Ca urmare, la Păuşeşti Măglaşi s-au desenat mai întâi dealurile, apoi pârâul Olăneşti, care izvorăşte din inima munţilor şi curge grăbit în meandre, atras de năvalnicul Olt. În timp, numele localităţii a fost desemnat ca aşezământ religios, sporindu-şi însemnătatea pentru existenţa unei întregi comunităţi. Localitatea se mândreşte cu una dintre cele mai valoroase biserici creştine ale ţării, Mănăstirea Sărăcineşti, un important obiectiv turistic local.

Alexandru Dediu: „Mănăstirile sunt pilonii comunităţii noastre”

Documentele care vin din vremuri îndepărtate, vechile hrisoave domneşti şi cele locale ne amintesc faptul că satul Sărăcineşti îşi trage numele de la boierii Sărăcini care, cu timpul, şi-au luat numele de Sărăcineşti, fiind primii stăpâni ai acestor locuri. Această familie a ridicat un schit care s-a numit Sărăcineşti. Moşia în mijlocul căreia a fost zidită biserica şi clădirile mănăstireşti a fost a boierilor din familia Sărăcineşti, de unde rămâne şi numele locului, până astăzi. Hramul mănăstirii este „Adormirea Maicii Domnului”. Lăcaşul de cult dispune şi de posibilităţi de cazare, respectiv zece locuri. În pridvorul Mănăstirii Sărăcineşti se află mormântul Episcopului Ştefan al Râmnicului, cel care a pus piatra de temelie a acestui locaş. În acest sens, primarul susţine că îşi doreşte o valorificare a obiectivului la cel mai înalt nivel: „Vreau ca Mănăstirea Sărăcineşti să fie valorificată la adevărata sa valoare şi să devină o atracţie pentru pelerinii din toată ţara. În acest sens alocăm fonduri din bugetul local în fiecare an pentru toate bisericile din localitate, iar pentru Mănăstirea Sărăcineşti avem în plan accesarea fondurilor europene pentru restaurarea clopotniţei şi a chiliilor. Mănăstirile sunt pilonii comunităţii noastre”, a afirmat primarul comunei Păuşeşti Măglaşi, Alexandru Dediu. Biserica mănăstirii a fost ridicată în anul 1688, de Ştefan Cantacuzino. Primarul Alexandru Dediu spune că acest lăcaş de cult, atât de special pentru întreaga comunitate este inclus în Drumul Mănăstirilor Olteniei de sub Munte sau, aşa cum i se mai spune, „Drumul Soarelui”, pentru iubitorii de turism monahal. Şi asta pentru că localitatea Păuşeşti Măglaşi, poziţionată pe frumoasa Vale a Olăneştiului, se laudă cu mănăstiri care păstrează urmele unei istorii tumultuoase, dar şi de impresionante peisaje, care cuceresc trecătorul de la prima vedere.

Tradiţiile sunt înscrise în istoria spiritualităţii acestui pământ

Pe Valea Olăneştiului, la Păuşeşti Măglaşi, dealurile sunt acoperite de păduri cu stejar şi fag, iar teiul domină aceste locuri, dându-i personalitate şi un parfum aparte. Olăneştiul, pârâul care izvorăşte din stâncile aspre ale Căpăţânilor ferestruieşte la vale pădurile Comancăi, scaldă staţiunea Băile Olăneşti, întâlneşte în cale pârăul Cheia şi, împreună, udă malurile Păuşeştiului, traversând în grabă Vlădeştiul şi aruncându-se repede în Olt, la marginea Râmnicului. Legendele locului spun că fiecare gospodărie din localitate, privită din înaltul cerului are formă de stea. Pe aceste meleaguri s-au ţesut de-a lungul timpului interesante şi valoroase tradiţii. Din monografia localităţii reiese că ele vin din vremuri îndepărtate, din antichitatea geto-dacică, reflectând trecutul istoric şi viaţa spirituală. „Sunt adevărate arhive sentimentale, cărora bătrânii locului le-au dat străluciri aparte. Desfăşurarea ceremonialului principalelor tradiţii zămislite în vatra veche a localităţii au mare vitalitate şi se înscriu în istoria spiritualităţii acestui pământ. Rusaliile, cea mai apropiată sărbătoare, este cunoscută şi cu denumirea de Moşii de Vară, iar în vremurile vechi era celebrată cu fast de populaţia tracă. Această sărbătoare se păstrează până astăzi”, reiese din vechile marturii documentare ale acestei localităţi. Sunt multe de spus despre tradiţiile care s-au ţesut în satele de pe Valea Olăneştiului, de-a lungul timpului. Ele încă mai dau vitalitate şi prospeţime acestor aşezări.

10 ani de sărbătoare a teiului

În fiecare vară, de ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, locuitorii din Păuşeşti Măglaşi, atraşi de mireasma teiului în floare, sărbătoresc într-un mod aparte parfumul de tei. Considerat ca fiind arborele sfânt al creştinilor, teiul a pătruns adânc în imaginaţia comunităţii de aici. Bătrânii satului spun că ramurile de tei înflorite, sfinţite la biserică şi puse la uşă sau lângă icoane au darul de a alunga furtunile şi grindina şi de a menţine iubirea şi liniştea în familie. Nu este întâmplător faptul că în coroana teiului Dumnezeu nu aruncă niciodată săgeţile trăsnetelor. Un tei pus în faţa casei apără familia şi gospodăria de spiritele rele, aduce noroc şi îi ajută pe membrii familiei să reziste greutăţilor de orice fel: „Sărbătoarea Teiului se va desfăşura în centrul localităţii. Manifestarea va debuta cu un spectacol artistic susţinut de elevii Şcolii Gimnaziale Păuşeşti Măglaşi. Cu această ocazie, cetăţenii comunei, dar şi invitaţii vor avea parte de un program artistic susţinut în prima parte de Rapsodia Vâlceană, iar seara, începând de la ora 18:00, pe scena amenajată la căminul cultural vor susţine un program de muzică populară Andreea Bănică, Mihai Constantinescu, Claudia Ionaş, Olguţa Berbec şi Armin Nicoară. Cu ocazia acestui eveniment vom avea un moment de premiere a copiilor care au terminat anul şcolar cu rezultate bune şi vom acorda o diplomă Laurei Dabu, campioană naţională la haltere, originară din Păuşeşti Măglaşi. Evenimentul se va încheia seara cu un foc de artificii”, ne-a declarat primarul din Păuşeşti Măglaşi, Alexandru Dediu.

În localitatea Păuşeşti Măglaşi acest eveniment este sărbătorit de peste o sută de ani. Manifestările aveau loc în trecut în satul Vlăduceni, unde odinioară era o pădure deasă de tei. Aici, în fiecare început de vară toată comunitatea urca dealul de ziua Sfinţilor Petru şi Pavel pentru a sărbători şi a se încarcă cu energie din parfumul dulce şi îmbătător emanat cu dărnicie de florile de tei.