Primarul Drăghici a reuşit să atragă fonduri europene pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii, introducerea reţelei de apă şi canalizare. De mai bine de 20 de ani, comunitatea din Roeşti beneficiază în proporţie de 80% de aceste utilităţi vitale, acest lucru clasând comuna în rândul localităţilor cu administratori gospodari. Ultimul proiect, care vizează extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă şi canalizare în satele Râpa Cărămizii şi Piscul Scoarţei va închide sistemul. Cele două sate, din cauza faptului că sunt aşezate la o altitudine mult mai mare decât bazinul existent de distribuţie a apei potabile din comună nu au putut beneficia de sistemul deja existent, fiind obligatoriu să fie proiectat un alt bazin, la o cotă mai înaltă, pentru ca apa să aibă căderea necesară şi să asigure debitul pentru cele două sate. „Am ales această variantă deoarece montarea unei pompe nu ar avea suficientă forţă, iar apa din reţeaua existentă nu ar fi făcut faţă cerinţelor celor două sate. Este o lucrare destul de simplă, cele două sate fiind la distanţe foarte mici, un kilometru unul faţă de celălalt. Proiectul este depus la Ministerul Dezvoltării, prin O.G. 28, fiind ultimul proiect pentru extinderea sistemului de apă, canalizare şi infrastructură”, a adăugat primarul.
Apa şi canalizarea nu vor fi cedate Apavilului
Primarul Gheorghe Drăghici spune că nu este de acord să cedeze administrarea sistemului de apă şi canalizare în condiţiile pe care Apavilul le impune primăriei: „Nu am predat sistemul Apavilului, însă dânşii au avut grijă atunci când au venit în localitate să-mi dea o carte pentru a mă informa, cu scopul de a-mi pune documentaţia la punct. Pentru a întocmi toată documentaţia şi a face toate lucrările pe care dumnealor mi le cer, îmi trebuie un cincinal. În situaţia în care reuşesc să aduc sistemul de apă şi canalizare aşa cum scrie la carte, atunci nici picat cu ceară nu-l voi mai preda la Apavil. Deocamdată lucrăm la serviciul de apă – canal prin societatea înfiinţată pe lângă Consiliul Local, societate cu personalitate juridică. Eu nu mă opun predării sistemului, pentru mine ar fi o degrevare de la o sarcină, dar faptul că pui o povară pe spinarea oamenilor în privinţa costurilor nu mi se pare corect. În prezent, la Roeşti, metrul cub la apă costă 1,80 lei, iar canalizarea este 0,90 de bani. În al doilea rând, avem câţiva angajaţi care administrează sistemul, şi de care trebuie să avem grijă. Prin societatea înfiinţată am reuşit să angajez cinci persoane, dar, foarte curând, cred că o voi închide, deoarece, chiar dacă am fost într-un an electoral, nu s-a întâmplat niciodată să nu îţi aloce fonduri decât pentru buget, şi asta doar la început de an. După aceea nu i-a mai interesat cum ne descurcăm noi, în administraţie, lucru care este inadmisibil”, a mai spus primarul.
Soarta căminului de bătrâni, la mâna statului
La Roeşti, „Casa bunicilor” funcţionează de doi ani în regie proprie. Administraţia locală a fost singura din judeţ şi poate chiar din ţară care a avut curajul să deschidă această locaţie, fără sprijin de la stat. Primarul Drăghici spune că statul, prin Casa de Asigurări de Sănătate, nu acordă nici măcar o aspirină pentru bătrânii de la cămin. Mai mult, a fost obligat să facă rost de bani în vederea obţineri licenţei de funcţionare cât mai repede, altfel risca să i se pună lacăt pe porţile căminului.
Investiţie din fonduri europene
Căminul de bătrâni a fost construit la iniţiativa primarului Gheorghe Drăghici, cu fonduri europene. „Funcţionează în continuare în parametri normali. Noi suntem singurii din judeţ care funcţionăm fără contract cu Casa de Asigurări de Sănătate şi cu Ministerul Muncii. Altfel spus, nu am primit nici un leu de nicăieri, statul uitând chiar şi faptul că la noi în localitate există un astfel de centru. Am fost nevoit să închei un contract de colaborare cu o persoană pentru funcţia de psiholog şi cu un asistent social cu funcţii superioare, ca să putem lua licenţa de funcţionare, deoarece noi nu puteam să luăm mai mult de 100 de puncte. Astfel am reuşit să acumulăm 115 puncte, atât cât prevede legea. Am făcut şi acest efort pentru că ne-o cerea statul în mod expres, pentru a intra în legalitate, altfel ni se punea lacăt pe poartă. Când au venit în control nu au fost mulţumiţi de faptul că noi funcţionăm la parametrii optimi, în favoarea beneficiarilor. Pe ei i-a interesat să vadă licenţa de funcţionare. Le-am spus că nu avem bani să încadrez unitatea, însă nu a interesat pe nimeni acest aspect”, mai declară primarul.
Pensionarii plătesc 1000 de lei pentru „cazarea” în „Casa bunicilor”
Scopul înfiinţării căminului a fost acela de a veni în sprijinul persoanelor vârstnice şi singure din comună, care nu pot să primească la domiciliu îngrijirile de care ar avea nevoie. Locaţia oferă condiţii optime de îngrijire 24 din 24 de ore, personal specializat, dormitoare călduroase dotate cu televizor, spaţiu verde şi terasă pentru recreere. După deschidere, căminul de bătrâni pune acum la dispoziţie servicii care fac din acest centru o soluţie ideală pentru ca bătrânii rămaşi singuri să aibă parte de o grijă sporită şi un prilej de a se bucura de viaţă. Primarul Gheorghe Drăghici a decis deschiderea căminului în regie proprie, aceasta fiind ultima soluţie de a nu returna banii europeni primiţi, dar şi pentru a veni în sprijinul bătrânilor rămaşi singuri, oferindu-le serviciile medicale şi de îngrijire, confort, linişte şi o atmosferă prietenoasă, astfel încât beneficiarii nu se simt singuri, ci înconjuraţi de persoane cu care pot discuta sau împărtăşi activităţi plăcute. Pentru toate aceste facilităţi, pensionarii care beneficiază de serviciile oferite la Căminul de bătrâni din Roeşti, aflat în administrarea primăriei, plătesc lunar 1000 de lei. Diferenţa până la 2000 de lei vine din bugetul local al administraţiei. Primarul spune că efortul nu este de speriat, atâta timp cât reuşeşte să vină în sprijinul persoanelor care, datorită responsabilităţilor zilnice în plan profesional, nu pot oferi condiţiile necesare îngrijirii şi supravegherii bunicilor, aşa cum aceştia şi-ar fi dorit: „Noi susţinem cheltuielile cu acest cămin în totalitate, nu pot să dau o cifră exactă, însă căminul are 8 locuri şi avem 17 pacienţi. Am mai dotat şi am mai adus mobilier, deoarece spaţiul ne-a permis. Cu toate acestea, aş putea spune că este unul dintre serviciile care funcţionează bine. Sustenabilitatea unui astfel de centru nu este de speriat, o facem de plăcere şi pentru că trebuie. Şi ei sunt ai noştri, numai că pe conducătorii acestei ţări nu îi interesează acest aspect. Nici costurile din bugetul local nu sunt exagerate. Cu banii care vin din contribuţia pacienţilor şi cu sprijinul nostru alocăm anual aproximativ suma de 400 de milioane de lei vechi. În această sumă intră salariile, utilităţile şi hrana, de medicamente se îngrijesc aparţinătorii. În ajutorul nostru mai sar omeni de bună credinţă din sat. Pentru că este toamnă, ne aprovizionăm, în sensul că vom cumpăra, de exemplu varză pe care o băgăm la butoi, apoi mergem prin sat să vorbesc cu oamenii, pentru a aduce fiecare câte o plăsuţă de cartofi, fasole sau ceapă, fiecare ce are, pentru că ne trebuie o rezervă iarna. Astfel mai scutesc din bani. Toate aceste alimente le cântărim şi intră în gestiune ca sponsorizări. Ne mai aduc alimente şi preoţii, şi toţi oamenii de bună credinţă. Atunci când vor să fac câte o pomană, o fac pentru bătrânii noştri. Localităţile sunt îmbătrânite şi fiecare comună are nevoie de o astfel de locaţie. Va veni vremea, şi asta foarte curând, când şcolile pe care s-a pus lacăt le vom transforma în cămine de bătrâni, iar guvernanţii sunt orbi”, a declarat primarul.
